Industria auto europeană, inclusiv cea din România, traversează în ultima perioadă un declin vizibil, atât în ceea ce privește producția, cât și vânzările. Unul dintre principalele motive este creșterea ponderii producătorilor chinezi pe piețele europene. Libertatea a discutat cu Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), despre impactul creșterii vânzărilor de mașini chinezești asupra industriei auto românești și despre măsurile necesare pentru ca sectorul să devină din nou competitiv.
Sursa: Libertatea.
Peste 12.000 de mașini chinezești vândute în România
În ultimii trei ani, vânzările de automobile chinezești în România au crescut puternic, în principal datorită prețurilor foarte competitive în comparație cu cele ale mărcilor europene.
Potrivit datelor Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI):
- în 2024, în România au fost vândute 2.200 de mașini chinezești;
- în 2025, numărul acestora a ajuns la aproape 6.000;
- în perioada ianuarie-septembrie 2026, au fost vândute deja peste 12.000, de două ori mai multe decât în întregul an 2025.
În septembrie 2026, 17% dintre automobilele vândute în România au fost de origine chineză.
În funcție de marcă, în primele nouă luni ale anului s-au înregistrat următoarele rezultate:
- BYD: 4.173;
- MG: 2.832;
- Chery: 2.794;
- Geely: 1.048;
- Omoda: 629;
- Jaecoo: 349.
Un exemplu este modelul MG4 Urban, cu un preț promoțional începând de la 19.900 de euro, inclusiv TVA, disponibil pentru comandă din iunie 2026. În doar trei luni, între iulie și septembrie, modelul a înregistrat peste 1.700 de comenzi, potrivit importatorului oficial Quantum Auto Max.
Mărcile chinezești dețin deja peste 12% din piața auto românească. Acest lucru afectează direct industria locală: producția zilnică de la uzina Dacia din Mioveni a fost redusă în acest an la 1.000 de mașini, față de o medie de aproximativ 1.300 anul trecut. Autoritățile au promis sprijin pentru uzină, însă, până acum, declarațiile nu au fost urmate de măsuri concrete.
Industria auto are o importanță critică pentru economia României: contribuie cu peste 13% la PIB, asigură mai mult de 230.000 de locuri de muncă directe și se bazează pe o rețea de peste 600 de furnizori. România se numără printre principalii producători auto din Europa, având uzine la Mioveni (Dacia) și Craiova (Ford).
„Politica europeană trebuie să asigure o concurență loială și să reducă mai rapid povara reglementărilor”
Adrian Sandu este secretarul general al ACAROM din 2004 și activează în industria auto de 25 de ani. De peste două decenii, acesta reprezintă interesele unuia dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești.
„În ultima perioadă, este evidentă creșterea vânzărilor de automobile ale mărcilor chinezești pe piețele europene și românești. În același timp, se observă o scădere a pieței auto europene pentru o serie de mărci și modele locale. În prezent, asistăm la o competiție interesantă. Este extrem de important ca această confruntare să respecte regulile europene ale concurenței și să le ofere cumpărătorilor condiții și servicii mai bune. Politica europeană trebuie să asigure un climat concurențial echitabil și să reducă, cât mai rapid posibil, reglementările și restricțiile impuse industriei auto europene, ținând cont de contextul dificil: creșterea prețurilor materiilor prime și energiei, scăderea pieței automobilelor noi și toate consecințele asociate”.
De ce are nevoie România
Pentru ca România să își păstreze o industrie auto competitivă în condițiile concurenței cu China, secretarul general al ACAROM consideră că sunt necesare măsuri clare și consecvente:
„România are nevoie de stabilitate și de o politică economică și fiscală coerentă, orientată spre atragerea investițiilor, nu spre limitarea sau descurajarea acestora. Echilibrul, stabilitatea conducerii țării și predictibilitatea măsurilor legislative și fiscale sunt linii roșii de care trebuie să țină cont fiecare politician și funcționar public. Orice scădere a cifrei de afaceri înseamnă un impozit neplătit, un loc de muncă în minus și, mai ales, cheltuieli sociale mai mari pentru stat, adică o pierdere netă. Industria auto din România a crescut considerabil în ultimii 10 ani, iar de actorii administrativi depinde dacă vom continua să ne dezvoltăm în anii următori sau dacă ne vom confrunta cu un regres”.




