Cuprul a detronat aurul: metalul fără de care inteligența artificială și apărarea se opresc

În timp ce aurul pierde teren pe piețele mondiale, cuprul a devenit în 2026 noul rege al materiilor prime. Metalul roșu s-a scumpit cu peste 30% într-un an și cu 15,8% de la începutul lui 2026. Principalii factori care alimentează creșterea sunt cererea uriașă pentru infrastructura inteligenței artificiale, modernizarea rețelelor electrice și majorarea bugetelor militare.

Sursa: Libertatea.

O nouă resursă strategică

„Materiile prime, care până de curând erau numite pur și simplu «critice», au devenit acum strategice în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat Taylor Melvin, directorul general al companiei Ivanhoe Electric, într-un interviu acordat CNBC.

Cererea din partea sectorului tehnologic este practic inelastică: cele mai mari companii continuă să construiască centre de date indiferent de prețul cuprului. Același lucru este valabil și în cazul cheltuielilor guvernamentale pentru apărare. Chiar și atunci când cotațiile marilor companii tehnologice fluctuează, necesarul real de cupru pentru infrastructura modernă continuă să crească.

Taxele vamale americane și redistribuirea stocurilor

Un impuls suplimentar pentru prețuri a venit din recomandarea Departamentului Comerțului al SUA de a introduce, începând din ianuarie 2027, un tarif vamal de 15% pentru importurile de cupru rafinat. Măsura a declanșat o redistribuire a stocurilor mondiale: cantități semnificative de metal au fost direcționate către depozitele din Statele Unite.

Producătorul european Aurubis a majorat deja prima de preț pentru livrările din 2027 cu 10%, până la un nivel record de 347 de dolari pe tonă. Motivul este fluxul de metal către SUA, care a lăsat depozitele de pe alte piețe aproape goale.

Deficit sau bulă speculativă?

Analiștii sunt împărțiți. Compania australiană Macquarie descrie evoluția actuală drept „un pariu major pe cupru” și consideră că piața s-a îndepărtat de fundamentele economice. După 2027, se estimează un surplus anual de 700.000 de tone, datorită extinderii marilor exploatări miniere din Chile, Indonezia și Congo. Scăderea cererii din sectorul construcțiilor din China și trecerea la aluminiu ar putea, de asemenea, să răcească piața.

În schimb, BMO Capital Markets și-a majorat prognoza pe termen lung cu 47%, până la 16.000 de dolari pe tonă. Aproape două milioane de tone acumulate în SUA nu reprezintă, în opinia analiștilor săi, un surplus, ci o redistribuire a stocurilor din China, care confirmă existența unui deficit structural.

Cel mai pesimist scenariu este prezentat de Deutsche Bank: până în 2028, SUA și China ar putea controla 71% din stocurile mondiale de cupru. În acest caz, metalul ar deveni practic inaccesibil pentru celelalte țări, dacă prețurile nu ar urca până la 22.050 de dolari pe tonă.

Cuprul nu mai este doar un metal industrial. Este o resursă de care depind atât inteligența artificială, cât și capacitatea de apărare a statelor. Iar în timp ce aurul pierde teren, metalul roșu urcă hotărât pe tron.