Datele Ministerului Finanțelor arată că datoria administrației publice a urcat în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde lei, față de 1.116 miliarde lei în luna anterioară, iar ponderea în economie a ajuns la 60,2% din PIB, după 60% în octombrie. Modificarea structurii datoriei este vizibilă: datoria pe termen scurt a crescut puternic (la 77,788 miliarde lei), în timp ce componenta pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că presiunea majoră nu vine doar din nivelul datoriei, ci din costurile de plată într-un context de încetinire economică și finanțare scumpă. El atrage atenția că România se împrumută în principal pentru cheltuieli curente — pensii, salarii și alte plăți sociale — mai degrabă decât pentru investiții capabile să susțină creșterea pe termen lung.
În opinia sa, fără reforme și fără o orientare mai clară a împrumuturilor către proiecte care produc dezvoltare (infrastructură, servicii publice, educație), presiunea se va întoarce în taxe și impozite mai ridicate, iar datoria ar putea urca spre 70% din PIB în anii următori.