Majorarea cu 10 dolari a prețului barilului de petrol s-ar reflecta într-o creștere de aproximativ 0,7–0,8 lei la litrul de carburant, susține economistul-șef al Confederației Concordia, Iulian Lolea. Potrivit acestuia, dacă actualele tensiuni dintre SUA și Iran se prelungesc, inflația ar putea ajunge la final de an la 5–5,5%, peste intervalul estimat inițial de 3,9–4%, pe fondul scumpirii energiei și al efectelor în lanț asupra transportului și producției.
În prezent, benzina se apropie de 8 lei pe litru, însă, în scenariul unei creșteri de 10 dolari a barilului, prețul ar putea urca spre 8,7 lei. De asemenea, o scumpire de 10% a petrolului ar adăuga circa 0,5 puncte procentuale la rata inflației, explică Lolea.
În ceea ce privește evoluția conflictului din 2026, perspectivele rămân incerte. Un precedent istoric este criza energetică din 1979, declanșată tot de evenimentele din Iran. Atunci, deși producția globală de petrol a scăzut cu doar aproximativ 7%, efectele au fost severe, generând cozi la benzinării și cumpărări motivate de panică.
În prezent, situația este complicată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului, pe unde tranzitează circa 20% din consumul mondial – aproximativ 20 de milioane de barili zilnic. Traficul de petroliere este aproape paralizat, costurile de asigurare au crescut semnificativ, iar multe companii de transport naval evită zona. În acest context, cotația Brent a urcat la 80 de dolari pe baril imediat după deschiderea piețelor, iar analiștii avertizează că ar putea depăși pragul de 100 de dolari dacă situația persistă.
Potrivit economistului, pentru România impactul principal va veni prin prețul energiei, în special al petrolului, care are o pondere de peste două ori mai mare decât gazele în coșul de consum, situându-se între 7 și 8%.
