Pe 15 august, România a înregistrat o contribuție excepțional de ridicată a energiei solare la balanța energetică națională. La mijlocul zilei, centralele fotovoltaice asigurau peste 82% din consumul instantaneu de electricitate al țării.
Informația este relatată de LIBERTATEA.
Valoarea record a fost posibilă datorită vremii însorite și cererii neobișnuit de scăzute de energie electrică pentru o zi de weekend.
Centralele solare au produs 2.450 MW
Potrivit datelor sistemului energetic, în jurul orei 12:00, centralele fotovoltaice dispecerizabile din România produceau aproximativ 2.450 MW.
În același timp, consumul total de energie electrică din rețeaua națională era de doar 2.984 MW. Astfel, producția solară asigura peste patru cincimi din cererea instantanee.
Condițiile meteorologice favorabile și intensitatea ridicată a radiației solare au permis centralelor fotovoltaice să devină principala sursă de electricitate în balanța energetică din timpul zilei.
România și-a majorat puternic exporturile de electricitate
Producția solară ridicată, combinată cu consumul intern redus, a făcut ca România să devină, în orele de prânz, exportator net de energie electrică.
În jurul orei 12:00, țara transmitea prin interconexiunile transfrontaliere peste 1.800 MW de electricitate. În același timp, o parte dintre capacitățile tradiționale de producție au fost reduse, deoarece necesarul rețelei interne a rămas scăzut.
Prosumerii au redus suplimentar presiunea asupra rețelei
Consumul efectiv de energie electrică din rețeaua națională a fost influențat și de producția instalațiilor solare private.
Puterea instalată cumulată a acestor prosumatori se apropie, potrivit estimărilor, de 4.000 MW. În orele cu activitate solară maximă, gospodăriile și companiile folosesc energia produsă local pentru a-și acoperi direct propriile necesități.
Acest lucru înseamnă că o parte din energia generată de panourile solare nici măcar nu ajunge în rețeaua centralizată, reducând suplimentar sarcina asupra acesteia.
Ziua record scoate la iveală problemele sistemului energetic
În pofida rezultatului impresionant al producției solare, situația evidențiază și problemele structurale ale sistemului energetic românesc.
În prezent, țara nu se poate baza pe deplin pe producția nucleară de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, unde ambele reactoare sunt oprite din cauza nivelului critic de scăzut al apei Dunării.
Seceta limitează și capacitatea hidrocentralelor, deoarece nivelul redus al apei afectează producția acestora.
Seara, România s-ar putea confrunta cu un deficit de energie
Principala problemă este că valorile record ale producției solare din timpul zilei nu garantează o cantitate suficientă de electricitate pe parcursul întregii zile.
După apus, producția centralelor fotovoltaice scade rapid până la zero, în timp ce cererea de energie crește tocmai în orele de seară.
În situația actuală, centralele pe gaze și cărbune, precum și capacitățile disponibile de stocare în baterii nu pot compensa integral pierderea producției solare în orele de vârf.
Astfel, România poate trece de la exporturi puternice de peste 1.800 MW în timpul zilei la necesitatea de a importa energie electrică seara. Acest contrast evidențiază principala provocare pentru țară — necesitatea dezvoltării sistemelor de stocare a energiei și a capacităților stabile de producție, capabile să compenseze caracterul variabil al energiei regenerabile.




