Ilie Bolojan a prezentat bilanțul activității guvernului României: „Nu am ascuns nimic și nu am făcut promisiuni nejustificate”

Ilie Bolojan a prezentat bilanțul activității guvernului României: „Nu am ascuns nimic și nu am făcut promisiuni nejustificate” / depositphotos

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a prezentat pe 19 octombrie bilanțul activității sale în fruntea guvernului, în ajunul votului parlamentar privind învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu. El a declarat că măsurile economice nepopulare au fost necesare pentru a preveni o criză mai gravă, pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a asigura menținerea finanțării țării. Totodată, politicianul a recunoscut că reformele au avut un cost social pentru cetățeni.

Potrivit RFI România.

Reducerea deficitului și creșterea investițiilor

Într-o declarație susținută la Palatul Victoria, Bolojan a subliniat că guvernul a fost nevoit să adopte decizii dificile, inclusiv majorarea TVA, pentru a crește veniturile bugetare și a reduce deficitul.

„Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifrele și am refuzat să fac promisiuni nejustificate”, a declarat acesta.

Potrivit politicianului, în primele opt luni ale anului 2026, deficitul bugetar s-a ridicat la 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent. În opinia sa, acest lucru indică o reducere a deficitului cu 1,53 puncte procentuale.

Bolojan a anunțat, de asemenea, o creștere a investițiilor de la 82 de miliarde la 107 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut. O parte semnificativă a acestor fonduri a fost direcționată către proiecte finanțate cu sprijinul Uniunii Europene.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public au totalizat 122 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

Fostul șef al guvernului a recunoscut că măsurile de ajustare economică au afectat puterea de cumpărare a populației. El a subliniat că cetățenii evaluează activitatea autorităților nu doar prin prisma indicatorilor macroeconomici, ci și în funcție de prețuri, salarii, pensii și oportunitățile de angajare.

Fondurile europene și riscurile privind finanțarea

Bolojan a acordat o atenție deosebită Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care prevede finanțarea reformelor și a investițiilor cu sprijinul Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, la preluarea mandatului, programul se confrunta cu întârzieri, un volum excesiv de contracte și riscul pierderii unor fonduri. Guvernul a revizuit planul și a reluat implementarea proiectelor.

Bolojan a declarat că România a primit deja aproximativ 65% din fondurile PNRR, iar după finalizarea evaluării de către Comisia Europeană a două cereri de plată, valoarea totală a granturilor atrase ar putea ajunge la 90% din suma prevăzută inițial.

El a subliniat, de asemenea, importanța transferării unor proiecte de autostrăzi din nord-vestul țării către programul european SAFE, pentru a evita riscul întreruperii finanțării acestora.

Bolojan a acuzat PSD că blochează reformele

Premierul interimar a declarat că implementarea programului guvernamental a fost însoțită de rezistență politică. În special, el a acuzat Partidul Social Democrat (PSD) că a tergiversat reformele administrației publice.

Potrivit lui Bolojan, reforma administrației centrale și locale a fost amânată luni întregi, iar o parte dintre schimbările necesare s-au lovit de opoziție din cauza intereselor afectate.

Printre măsurile pe care le consideră necesare pentru continuarea modernizării statului, politicianul a enumerat:

  • reducerea structurilor administrative și a posturilor inutile;
  • limitarea privilegiilor nejustificate;
  • introducerea unor criterii de performanță pentru companiile și instituțiile de stat;
  • reforma sistemului de pensii pentru magistrați;
  • digitalizarea serviciilor publice și reducerea birocrației;
  • creșterea eficienței cheltuielilor publice.

Bolojan a subliniat că reducerea cheltuielilor ineficiente nu trebuie să ducă la devalorizarea muncii specialiștilor din sectorul public. În opinia sa, statul nu poate cere sacrificii financiare din partea cetățenilor și a companiilor, menținând în același timp instituții ineficiente și privilegii nejustificate.

Sectorul energetic rămâne una dintre principalele provocări

Bolojan a identificat sectorul energetic drept o altă problemă majoră a României. El a precizat că întârzierile investițiilor și lipsa reformelor necesare au afectat atât facturile gospodăriilor, cât și competitivitatea companiilor.

Potrivit acestuia, guvernul a început să deblocheze proiecte de investiții, să extindă capacitățile de stocare a energiei, să consolideze rețelele și să sprijine construirea unor obiective energetice de mari dimensiuni, inclusiv a centralelor electrice pe gaze naturale.

Politicianul a subliniat că aceste eforturi trebuie continuate pentru a asigura o alimentare cu energie mai stabilă și pentru a sprijini dezvoltarea economică a țării.

„Cea mai importantă reformă a fost schimbarea modului de guvernare”

În bilanțul mandatului său, Bolojan a declarat că principalul rezultat îl consideră schimbarea abordării în administrarea statului, cu accent pe transparență, utilizarea responsabilă a banilor publici și renunțarea la promisiunile nerealiste.

El a recunoscut că reformele au presupus decizii dificile și au dus la scăderea nivelului de trai pentru o parte a populației, însă a insistat că, fără ajustarea bugetară, țara s-ar fi confruntat cu o criză mai gravă.

Declarațiile au fost făcute în ajunul votului parlamentar privind noul guvern condus de Luca Niculescu, care urma să determine direcția politică ulterioară a României și soarta reformelor începute.

Scroll to Top
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!