Legea salarizării din România, în impas: negocierile lui Nicușor Dan cu liderii partidelor s-au încheiat fără un acord

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit marți, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru discuții privind noua lege a salarizării în sectorul public. Întâlnirea a durat aproximativ trei ore și jumătate, însă nu a fost luată nicio decizie politică privind forma finală a proiectului.

Informația este relatată de HotNews.ro.

Miza este una importantă pentru România: reforma salarizării reprezintă unul dintre jaloanele PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro, amânat de patru guverne succesive. Termenul-limită pentru îndeplinirea acestui jalon este 31 august.

Proiectul nu este încă pregătit pentru Parlament

La finalul consultărilor, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că nu a fost luată nicio decizie cu privire la această lege.

„În această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la această lege”, a declarat Pîslaru.

Potrivit ministrului, în următoarea săptămână Ministerul Muncii va continua discuțiile și va pregăti propuneri și scenarii concrete, astfel încât să fie clar dacă proiectul poate fi susținut în Parlament.

Principalele puncte de tensiune rămân Educația și Sănătatea, unde revendicările sindicatelor și limitele financiare ale Guvernului nu au fost încă armonizate.

Educația și Sănătatea, principalele probleme

În domeniul Sănătății, au fost stabilite principiile și cadrul general al viitoarei grile de salarizare, însă mai sunt de clarificat coeficienții și specializările, precum și plata muncii efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală.

Aceste măsuri ar avea un impact financiar semnificativ și, în forma actuală, solicitările sindicatelor din Sănătate depășesc anvelopa financiară de 12 miliarde de lei.

În Educație, printre măsurile analizate se numără plata cu ora și acordarea unei indemnizații de dirigenție, al cărei cuantum ar urma să țină cont inclusiv de numărul de elevi din clase.

Una dintre principalele probleme este însă nivelul salariilor și diferențele dintre categoriile de personal.

Ministerul Muncii încearcă să identifice o soluție prin care, începând din 2028, să fie creat un spațiu financiar de aproximativ 3 miliarde de lei pentru o nouă grilă de creștere a salariilor din Educație.

De la 27 de miliarde de lei în solicitări la 8 miliarde asumate

Dragoș Pîslaru a prezentat și situația financiară a negocierilor.

Potrivit ministrului, solicitările inițiale ale sindicatelor se ridicau la aproximativ 27 de miliarde de lei.

„Am plecat cu cerințe de 27 de miliarde din partea sindicatelor și am ajuns cu acest 8 miliarde”, a declarat Pîslaru.

În prezent, Ministerul Muncii și-a asumat aproximativ 8 miliarde de lei, în timp ce scenariul financiar ar putea ajunge la 12,1 miliarde de lei în 2027.

Diferența de aproximativ patru miliarde de lei ar necesita însă ajustarea altor cheltuieli bugetare. Ministrul a subliniat că anumite revendicări nu pot fi acoperite în limitele financiare disponibile în prezent.

Pîslaru: „Nu este un blocaj politic”

Deși consultările de la Cotroceni s-au încheiat fără o decizie, Dragoș Pîslaru a evitat să descrie situația drept un blocaj politic.

Potrivit ministrului, liderii partidelor au solicitat mai multe detalii și soluții concrete pentru a putea fi rezolvate tensiunile dintre diferitele categorii profesionale, în special în Educație și Sănătate.

„Nu e vorba de blocaj politic. Partidele au spus că au nevoie de mai multe detalii pentru rezolvarea acestor tensiuni”, a explicat Pîslaru.

Ministerul Muncii urmează să prezinte noi variante, iar decizia finală va depinde de existența unui acord politic.

„Dacă proiectul se adoptă, se adoptă cu acord politic în spate”, a precizat ministrul.

România riscă să piardă finanțarea PNRR

Negocierile au o miză majoră și din perspectiva fondurilor europene. Adoptarea noii legi a salarizării este legată de un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.

Timpul rămas până la termenul-limită este foarte scurt. Pîslaru a indicat perioada 25–26 august drept intervalul avut în vedere pentru promulgarea actului normativ, dacă negocierile vor fi finalizate cu succes.

În cazul în care România ar propune Comisiei Europene o etapizare diferită a reformei, există riscul unor consecințe financiare.

Reforma salarizării este amânată de mai multe guverne

Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele PNRR care au fost amânate de patru guverne succesive.

În prezent, Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, trebuie să găsească o soluție care să respecte atât limitele bugetare, cât și solicitările sindicatelor.

Ministrul susține că obiectivul nu este doar obținerea fondurilor europene, ci și adoptarea unei legi unitare a salarizării, care să ofere mai multă predictibilitate angajaților din sectorul public și să reducă inechitățile existente.

Deocamdată însă, negocierile s-au încheiat fără un acord politic, iar Ministerul Muncii și reprezentanții partidelor trebuie să continue discuțiile. Educația și Sănătatea rămân principalele domenii în care trebuie găsite soluții înainte ca proiectul să poată ajunge într-o formă finală în Parlament.