Miliarde pe apă: cum a eșuat România reabilitarea barajelor prin programul PNRR

Un amplu proiect de modernizare a infrastructurii hidrotehnice din România riscă un eșec total. Din cele 30 de baraje planificate pentru reabilitare prin fondurile europene ale PNRR, până în prezent a fost finalizat complet doar unul. Situația expune țara riscului de a returna sume semnificative către bugetul UE.

Material realizat pe baza investigației Digi24 din seria „Statul la stat”.

---

Cronica unui eșec administrativ

Situația barajelor reflectă problemele clasice ale administrației publice:

Amploarea planului: România s-a angajat să reabiliteze 30 de baraje esențiale pentru protecția împotriva inundațiilor, considerate prioritare pentru siguranța ecologică.

Rezultate reale: După ani de la lansarea programului, doar un singur baraj a fost finalizat. Restul proiectelor sunt blocate în licitații sau în faza de documentație.

Cauzele întârzierilor: Jurnaliștii indică probleme tipice: proiecte tehnice slabe, litigii între contractori și incapacitatea instituției Apele Române de a gestiona eficient contractele.

---

Riscuri financiare și termene-limită stricte

Comisia Europeană impune termene ferme pentru utilizarea fondurilor PNRR:

Deadline 2026: Toate lucrările trebuie finalizate și decontate până la sfârșitul anului 2026. În ritmul actual, finalizarea celor 29 de baraje rămase este practic imposibilă.

Pierderea finanțării: România a început deja să piardă accesul la unele tranșe. Fondurile pot fi redirecționate către alte state membre care respectă termenele.

Impact asupra populației: Barajele nereabilitate înseamnă că mii de gospodării rămân vulnerabile la inundații, care devin tot mai frecvente și mai distrugătoare.

---

Responsabilitate și reacția autorităților

Investigația evidențiază lipsa responsabilității individuale în instituții:

„Plimbarea dosarelor”: Funcționarii invocă dificultăți obiective și creșterea costurilor materialelor, însă experții subliniază eșecul managementului administrativ.

Ecou politic: Eșecul componentei de infrastructură hidrotehnică din PNRR a devenit subiect de dezbatere în Parlament, unde opoziția cere demisii în conducerea Ministerului Mediului.