Anul 2026 se conturează ca o perioadă de ajustare dificilă pentru economia globală, marcată de conflicte armate, tensiuni comerciale și transformări tehnologice accelerate. Aceste riscuri se resimt deja și în România, prin prețuri ridicate, dobânzi mari și o economie care a intrat în recesiune tehnică.
România pornește în acest context cu vulnerabilități semnificative: o datorie publică ce a depășit 60% din PIB la finalul lui 2025 și cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Aceste dezechilibre sporesc expunerea țării la eventuale șocuri externe. Economistul Costin Ciora subliniază că anticiparea riscurilor și planificarea atentă sunt esențiale atât pentru guvern, cât și pentru companii și familii.
Analizele internaționale indică o perioadă globală mai instabilă. Potrivit raportului Global Risks 2026 al Forumului Economic Mondial, bazat pe opiniile a peste 1.300 de experți din 116 economii, majoritatea respondenților anticipează ani „turbulenți” sau „furtunoși”. Principalele amenințări identificate sunt confruntările geo-economice – adică tensiunile comerciale și politice dintre marile puteri – urmate de conflictele armate și riscurile sociale și tehnologice.
În paralel, mediul de afaceri resimte tot mai acut pericolul atacurilor cibernetice, considerate pentru al cincilea an consecutiv cel mai important risc pentru companii. Introducerea rapidă a inteligenței artificiale aduce oportunități, dar și incertitudini legate de securitate, erori și responsabilitate legală. În același timp, perturbările lanțurilor de aprovizionare rămân o consecință directă a tensiunilor geopolitice.
Pentru cetățeni, aceste evoluții înseamnă presiuni asupra veniturilor, costuri mai mari la credite și incertitudine pe piața muncii. Pentru firme, contextul impune adaptare rapidă, investiții în securitate digitală și o regândire a relațiilor comerciale. În ansamblu, 2026 nu se anunță un an de expansiune, ci unul de echilibrare și repoziționare într-o economie globală tot mai fragmentată.