Războiul cu implicarea Iranului distruge industria diamantelor din India

Industria mondială a diamantelor traversează unul dintre cele mai severe șocuri din istoria sa modernă. Lovitura principală a fost încasată de India — hub-ul global unde se șlefuiesc și se polizează 9 din 10 diamante din întreaga lume. Războiul din Orientul Mijlociu cu implicarea Iranului și blocarea rutelor maritime critice au paralizat livrările de materie primă și au închis piețe-cheie de desfacere, lăsând fără locuri de muncă sute de mii de meșteri indieni.

Material realizat pe baza unui reportaj video Deutsche Welle (DW)

Surat: Orașul diamantelor se transformă în orașul șomerilor

Orașul Surat, situat în statul Gujarat din vestul Indiei, este inima imperiului indian al diamantelor. Cu toate acestea, astăzi fabricile și atelierele sale se golesc:

• Concedieri în masă și tăieri de program: Din cauza prăbușirii drastice a comenzilor, proprietarii de fabrici sunt nevoiți să reducă orele de muncă, să trimită angajații în concedii neplătite sau să închidă complet întreprinderile. Mii de șlefuitori au rămas fără muncă și nu au surse alternative de venit.
• Tragedie socială: În Surat și în regiunile învecinate s-a înregistrat un val de sinucideri în rândul meșterilor șlefuitori care, din cauza datoriilor și a imposibilității de a-și hrăni familiile, recurg la gesturi disperate. Pentru India, fenomenul a devenit o tragedie națională, mutând criza industrială într-un plan umanitar.

De ce a devenit fatal conflictul cu Iranul? Trei motive principale

1. Paralizia logisticii și blocada strâmtorilor

Escaladarea ostilităților și blocada iraniană asupra Strâmtorii Ormuz și a Mării Roșii au distrus rutele comerciale tradiționale. Transportul diamantelor brute din Africa și Canada către India a devenit mai lung, mai complex și mult mai costisitor din cauza prețurilor astronomice la asigurările maritime pentru nave.

2. Pierderea piețelor din Orientul Mijlociu și prăbușirea cererii globale

Regiunea Orientului Mijlociu (în special Emiratele Arabe Unite) a funcționat tradițional nu doar ca un mare consumator de bijuterii, ci și ca un nod de tranzit pentru revânzarea pietrelor prețioase. Războiul a înghețat cererea locală. În același timp, instabilitatea economică globală, provocată de fluctuațiile prețului petrolului din cauza conflictului, a determinat consumatorii din SUA și Europa să renunțe la bunurile de lux în favoarea nevoilor de bază.

3. Efectul cumulativ al „furtunii de sancțiuni”

Criza provocată de Iran s-a suprapus pe problemele deja existente în industrie în anul 2026. Piața indiană încă se adaptează la sancțiunile economice stricte impuse de G7 împotriva diamantelor rusești (compania Alrosa), care reprezentau anterior până la 30% din importurile de materie primă din Surat. Găsirea unor înlocuitori adecvați în condițiile noului război s-a dovedit a fi aproape imposibilă.

Diamantele de laborator (LGD) ca alternativă, dar nu și ca salvare

Pe fondul deficitului de diamante naturale, în India se dezvoltă în ritm accelerat producția de diamante cultivate în laborator (Lab-Grown Diamonds):

• Avantaje: Sunt mult mai ieftine în procesul de producție, nu depind de minele africane și nu vin cu un istoric de „diamante de sânge” sau cu restricții de sancțiuni.
• Dezavantaje: Piața LGD suferă în prezent de supraproducție. Prețurile pietrelor artificiale au scăzut de câteva ori în ultimii ani, ceea ce reduce marja de profit a afacerilor și nu le permite proprietarilor de fabrici să plătească salarii mari meșterilor obișnuiți să lucreze cu minerale naturale.