România estimează că va absorbi peste 90% din granturile PNRR – Pîslaru

România estimează că, la finalul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va reuși să atragă peste 90% din fondurile aferente componentei de granturi a programului. Aceasta ar reprezenta aproximativ 13,56–13,57 miliarde de euro, a declarat la 1 septembrie ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Informația este relatată de AGERPRES.

Potrivit acestuia, după depunerea celei de-a cincea cereri de plată, rata de absorbție a fondurilor nerambursabile a ajuns la aproximativ 78%. România ar urma să se apropie de nivelul de peste 90% după implementarea celei de-a șasea și ultimei cereri de plată.

Ultima cerere de plată este legată de riscurile privind reformele

Pîslaru a precizat că principalul risc pentru componenta de granturi a PNRR nu mai este legat de proiectele de investiții, ci de îndeplinirea anumitor reforme.

În special, aproximativ 770 de milioane de euro ar putea depinde de îndeplinirea prevederilor referitoare la sistemul de salarizare din sectorul public. Alte aproximativ 50 de milioane de euro sunt legate de măsurile de decarbonizare.

În total, potrivit estimării ministrului, este vorba despre aproximativ 860–870 de milioane de euro din finanțarea nerambursabilă pentru care există riscul de a nu fi utilizată.

În același timp, Pîslaru a subliniat că componenta de investiții a programului ar trebui realizată aproape integral, principala incertitudine fiind legată de reformele care nu au fost încă îndeplinite.

A șasea cerere de plată trebuie depusă până la sfârșitul lunii septembrie

Potrivit lui Pîslaru, România trebuie să depună cea de-a șasea cerere de plată până la 30 septembrie 2026. Valoarea sa netă totală este estimată la aproximativ 4,3 miliarde de euro.

Cea de-a cincea cerere de plată a fost depusă la 14 august. Valoarea sa totală este de aproximativ 2 miliarde de euro, dintre care circa 1,6 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 433 de milioane de euro – împrumuturi. Pîslaru a declarat că se așteaptă ca aceasta să fie aprobată fără probleme semnificative.

Cea de-a patra cerere de plată, potrivit ministrului, a fost deja aprobată de Comisia Europeană. Valoarea acesteia este de aproximativ 2,251 miliarde de euro.

Perioada de implementare a PNRR s-a încheiat oficial la 31 august

Pîslaru a mai anunțat că perioada oficială de implementare a PNRR s-a încheiat la 31 august 2026.

Inițial, România urma să primească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și aproximativ 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. După revizuirea planului și includerea fondurilor din programul REPowerEU, valoarea componentei de granturi a fost redusă la 13,57 miliarde de euro, în timp ce finanțarea disponibilă sub formă de împrumuturi este de aproximativ 6,54 miliarde de euro.

Pîslaru a acuzat guvernele anterioare de întârzieri

Ministrul interimar a declarat că o parte semnificativă a problemelor legate de implementarea PNRR a fost cauzată de întârzierile autorităților române din perioada 2021–2025.

Potrivit acestuia, guvernele anterioare nu au reușit să implementeze la timp o parte dintre reformele și investițiile prevăzute în program. Inițial, PNRR prevedea 10 cereri de plată, care urmau să fie depuse aproximativ câte două pe an.

Când guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat gestionarea programului, acesta se afla, potrivit lui Pîslaru, într-o situație practic blocată. Una dintre principalele probleme era întârzierea celei de-a treia cereri de plată, care includea, printre altele, reforma pensiilor speciale.

În cele din urmă, cea de-a treia cerere a fost depusă abia în iunie 2025, deși obiectivele respective trebuiau îndeplinite anterior.

În cadrul PNRR mai sunt mii de proiecte de investiții

Pîslaru a precizat că, în total, în cadrul PNRR au fost prevăzute peste 25.000 de proiecte.

Potrivit estimării sale, guvernul Bolojan a realizat, în perioada în care a gestionat programul, aproximativ două treimi din activitatea necesară. În cererile de plată de la a patra până la a șasea sunt prevăzute 113 investiții și 48 de reforme.

Ministrul a respins, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora principala cauză a dificultăților legate de PNRR ar fi fost poziția Comisiei Europene. În opinia sa, problemele au fost cauzate în mare măsură de gestionarea internă a programului și de îndeplinirea cu întârziere a angajamentelor asumate de România.

În prezent, principala sarcină a Bucureștiului este finalizarea celei de-a șasea cereri de plată și maximizarea absorbției fondurilor nerambursabile disponibile până la încheierea definitivă a programului.