Conform celor mai recente date furnizate de INS (Institutul Național de Statistică), rata anuală a inflației în România a sărit în luna aprilie 2026 la 10,71%, comparativ cu 9,87% în martie. Această creștere bruscă a întrerupt perioada de stabilizare relativă și reprezintă un semnal de alarmă pentru economie, indicând o intensificare a presiunilor asupra prețurilor în toate sectoarele principale de consum.
Material realizat pe baza informațiilor furnizate de Radio România Actualități și a datelor actualizate AGERPRES.
Structura creșterii prețurilor (aprilie 2026)
Cea mai mare contribuție la impulsul inflaționist a fost generată de scumpirea serviciilor și a mărfurilor nealimentare:
- Servicii: Creșterea a fost de 13,04% — acesta fiind segmentul cel mai dinamic, unde prețurile biletelor de avion, serviciile medicale și alimentația publică continuă să crească în ritm accelerat.
- Mărfuri nealimentare: S-au scumpit cu 12,02%. Principalul motor a fost saltul prețurilor la combustibili (creștere de 13% doar în martie-aprilie) și la energia electrică.
- Mărfuri alimentare: Au înregistrat o creștere mai moderată, dar totuși semnificativă, de 7,39%.
Indicatori cheie ai raportului INS
- Inflația lunară: Doar în luna aprilie 2026, prețurile au crescut cu 0,84%.
- Inflația acumulată: De la începutul anului 2026 (față de decembrie 2025), nivelul prețurilor a urcat cu 3,1%.
- Rata medie anuală: Creșterea medie a prețurilor în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) a fost de 9,0%.
Consecințe și prognoze ale Băncii Naționale (BNR)
Revenirea inflației la două cifre obligă autoritățile financiare să își revizuiască strategiile:
- Revizuirea prognozelor: Anterior, BNR estima o inflație de 3,7% până la sfârșitul anului 2026, însă, în lumina noilor date, prognoza a fost ajustată la 3,9%, cu speranța unei scăderi la 2,7% abia spre finalul anului 2027.
- Scăderea consumului: Inflația ridicată a început deja să erodeze puterea de cumpărare a populației. Conform datelor din februarie, volumul vânzărilor cu amănuntul în România a scăzut cu 6,8% în ritm anual.
- Dobânzile: Experții consideră că Banca Națională ar putea amâna reducerea planificată a dobânzii cheie, pentru a frâna deprecierea monedei naționale și creșterea prețurilor.




