După Mali și Burkina Faso, Nigerul este pe punctul de a cădea și el sub controlul unui regim militar care ar putea bulversa lupta împotriva grupurilor jihadiste armate din Sahel.
Președintele Mohamed Bazoum este în continuare ținut captiv de trupele generalului Abdourahamane Tiani, șeful gărzii prezidențiale nigeriene, care s-a prezentat vineri la televiziunea națională drept noul conducător al țării.
Confruntate cu avansul jihadiștilor, juntele militare au înlocuit guvernele democratice considerate ineficiente și corupte de o parte a populațiilor saheliene.
Nigerul era o excepție în zona Sahel
Militarii care au preluat de facto puterea în Niger au anunțat deja o nouă direcție strategică.
„Abordarea actuală în materie de securitate nu a permis protejarea țării, în ciuda sacrificiilor grele făcute de populația Nigerului”, a declarat generalul Tiani în primul său discurs.
Nigerul și președintele său ales, principalul aliat al țărilor occidentale în Sahel, reprezentau până atunci excepția într-o fâșie saheliană măturată de violențele grupărilor armate și de un val de autoritarism cu tentă de suveranism rusofil.
Junta din Mali a apelat la mercenari de la compania militară privată rusă Wagner pentru a lupta împotriva grupurilor jihadiste, ceea ce a determinat plecarea trupelor franceze în 2022.
Autoritățile din Ouagadougou au optat pentru mobilizarea de cetățeni înarmați și au cerut retragerea forțelor speciale franceze din țară.
În schimb, Mohamed Bazoum a ales să mențină prezența a 1.500 de soldați francezi pe teritoriul său, cu riscul de a fi implicat în divergențele dintre Paris și juntele saheliene.
Juntele militare vor să colaboreze
Aceste junte „au o tendință naturală de a da vina pentru deteriorarea securității pe aliații regimurilor pe care le-au răsturnat. Aceste lovituri de stat sunt susținute de o parte a populației care a manifestat deja o atitudine ostilă față de prezența franceză sau occidentală în Sahel”, explică Ibrahim Yahaya Ibrahim, cercetător la International Crisis Group.
Încă de la primul său discurs, generalul Tiani a preferat să se adreseze omologilor săi sahelieni, punând în discuție „sensul și domeniul de aplicare al unei abordări securitare a luptei împotriva terorismului care exclude orice colaborare reală cu Burkina Faso și Mali” în așa-numita zonă a celor trei frontiere.
Ca urmare a tensiunilor diplomatice, trupele nigeriene și franceze nu pot opera liber împotriva bazelor Statului Islamic (SI) de cealaltă parte a frontierei cu Mali, de unde organizația desfășoară atacuri pe teritoriul Nigerului.
„Această criză nu ar putea fi rezolvată fără cooperarea cu Mali, într-un fel sau altul”, spune Tatiana Smirnova, cercetător la Centrul Franco Paix pentru rezolvarea conflictelor.
„Ne putem aștepta la o îmbunătățire a relațiilor și la o cooperare sporită între țările vecine”, spune Ibrahim Yaya Ibrahim.