În noaptea de 13 aprilie-14 aprilie, Iranul a lansat un “roi masiv” de peste 300 de drone kamikaze, rachete de croazieră și balistice spre Israel, după cum a afirmat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului, contraamiralul Daniel Hagari. Acesta a declarat că sistemele de apărare ale Israelului și ale aliaților săi din regiune au interceptat marea majoritate a rachetelor și dronelor. Zeci dintre acestea, a spus el, au fost doborâte în afara țării.
Atacul a fost atât de masiv încât a fost nevoie să se apeleze la forțele aliate ale Israelului pentru a-l respinge. Președintele american Joe Biden a declarat că Washingtonul a “ajutat Israelul să le distrugă aproape pe toate”.
“Iranul și forțele sale proxy care operează din Yemen, Siria și Irak au efectuat un atac aerian fără precedent asupra unor ținte militare din Israel”, a declarat șeful Casei Albe, care a condamnat cu fermitate atacul aerian.
Biden și-a scurtat călătoria în Delaware și s-a întors la Casa Albă în timp ce tensiunile cresc în Orientul Mijlociu.
După ce a vorbit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, el a declarat: “Mâine îi voi convoca pe colegii mei lideri din G7 pentru a coordona un răspuns diplomatic unificat la atacul îndrăzneț al Iranului”.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice ale Iranului a declarat că atacul a vizat “ținte specifice” și a fost efectuat “ca răspuns la crimele repetate ale regimului sionist [Israel], inclusiv atacul asupra consulatului ambasadei iraniene din Damasc”.
Potrivit contraamiralului Hagari, mai multe rachete balistice au pătruns și au lovit teritoriul israelian. Una dintre ele a “lovit ușor” baza Forțelor Aeriene Nevatim din deșertul Negev, în sudul Israelului. Potrivit contraamiralului Hagari, baza “continuă să funcționeze”.
La scurt timp după începerea atacului, ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeed Iravani, a declarat că țara sa va “lovi cu mai multă forță” dacă Israelul va răspunde la bombardamentele masive din timpul nopții. “Republica Islamică Iran nu va ezita să își exercite dreptul inerent la autoapărare atunci când va fi necesar. Dacă regimul israelian va efectua din nou orice agresiune militară, răspunsul Iranului va fi, fără îndoială, mai puternic și mai decisiv”, a declarat Iravani.
De asemenea, partea iraniană a raportat că atacul a fost un răspuns la acțiunile israeliene. La 1 aprilie, a avut loc o explozie într-o casă situată pe drumul aglomerat Fayez Mansour din vestul Damascului. Clădirea în cauză era clădirea consulatului iranian din capitala siriană, care a fost complet distrusă, provocând moartea a cel puțin 13 persoane, potrivit ultimelor informații. Printre acestea se numără doi lideri de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran – Mohammad Reza Zahedi, comandantul forțelor IRGC din Siria și Liban, și adjunctul său Mohammad Hadi Hajjah Rahimi.
Se crede că Zahedi a menținut legături deosebit de strânse cu liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah. Ministrul iranian de externe Hosein Amir Abdollahian a declarat că Teheranul consideră Israelul responsabil pentru atacul asupra consulatului. Armata israeliană nu a comentat rapoartele. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), Daniel Hagari, a precizat într-un interviu acordat CNN că “potrivit serviciilor noastre de informații, nu este vorba nici de un consulat, nici de o ambasadă, ci de o clădire militară a Forțelor al-Quds deghizată în clădire civilă”.
Ambasadorul iranian în Siria, Hossein Akbari, a locuit în consulat. Cu toate acestea, el se afla în clădirea principală vecină a ambasadei în momentul loviturii cu rachete și, prin urmare, nu a fost rănit. Akbari a descris șase rachete care ar fi fost lansate din avioane de luptă F-35 și care au lovit clădirea consulatului la intervale scurte de timp. Ministerul sirian al Apărării a declarat că rachetele au fost trase din Înălțimile Golan ocupate de Israel.
Este important de menționat că astfel de măsuri preventive din partea Israelului nu sunt întâmplătoare, deoarece s-a constatat în mod repetat că Iranul sponsorizează organizații teroriste care lovesc în mod regulat teritoriul israelian.
Nu trebuie uitat interesul pentru escaladare din partea Federației Ruse. La urma urmei, multe dintre rachetele balistice care au fost trimise de Iran la 13 aprilie sunt de fabricație rusă. Iranul le-ar fi putut obține în cadrul cooperării ilegale dintre cele două țări, care durează de mai bine de doi ani de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Interesul Rusiei în escaladarea acestui conflict este evident, deoarece Kremlinul speră să mute centrul atenției de la Ucraina la Israel, în condițiile în care SUA și țările NATO au angajamente de securitate față de Tel Aviv.
Dar atât Israelul, cât și Iranul trebuie să mute astfel de conflicte exclusiv pe tărâm diplomatic. Deoarece acest lucru ar putea duce la un număr uriaș de victime civile de fiecare parte. Este exact ceea ce președintele american Joe Biden îndeamnă acum autoritățile israeliene să facă. Cu toate acestea, comunitatea mondială ar trebui să ia măsuri reale pentru a preveni creșterea sponsorizării diverselor organizații teroriste, pentru a evita noi escaladări în diferite părți ale lumii. De asemenea, este necesar să se ia în considerare faptul că, în prezent, regimurile dictatoriale (precum cel iranian sau cel rusesc) au devenit atât de active tocmai pentru că nu au simțul responsabilității pentru crimele lor. De aceea, comunitatea mondială ar trebui să reconsidere modul în care funcționează în prezent sancțiunile împotriva unui număr de state care amenință securitatea întregii omeniri. Acest proces trebuie ținut sub control, astfel încât astfel de regimuri să nu primească finanțări suplimentare și să nu dispună de puterea militară pe care și-o pot permite acum.