Există voci care susțin că România poate fi considerată un stat eșuat, în special din perspectiva migrației și legitimității guvernării. Salariile mici comparativ cu costul vieții îi determină pe mulți români să emigreze, ceea ce poate sugera că România este un stat eșuat din acest punct de vedere. Totuși, această perspectivă nu este unică și nu reprezintă singurul criteriu de evaluare. În ansamblu, România nu poate fi considerată un stat eșuat și, în ciuda greșelilor politice și economice, progresează către statutul de stat puternic.
Pe bloguri, în social media și uneori în discursurile politice, sintagma „stat eșuat” este asociată României. Dar cât de corectă este această asociere? Încercând să analizez această afirmație, îmi exprim un punct de vedere personal, fiind deranjat de acest mesaj, ceea ce sugerează o anumită doză de raționalizare în această analiză.
Ce înseamnă un „stat eșuat”
Un stat eșuat este descris ca un stat suveran care nu poate îndeplini funcțiile și responsabilitățile de bază ale unui guvern eficient. Definiția CSRC-CSW din 2009 îl caracterizează ca un stat în colaps, incapabil să-și mențină funcțiile de bază de securitate și dezvoltare și fără control efectiv asupra teritoriului și frontierelor sale. Un stat eșuat nu poate reproduce condițiile pentru propria sa existență.
Caracteristicile unui stat eșuat includ:
- Incapacitatea de a controla teritoriul: Guvernul nu poate menține controlul asupra întregului teritoriu național, permițând prezența unor zone dominate de grupuri armate, rebeli sau organizații criminale.
- Instituții guvernamentale slabe: Instituțiile statului sunt disfuncționale, corupte și ineficiente, incapabile să furnizeze servicii publice esențiale.
- Economia disfuncțională: Economia este instabilă, cu niveluri ridicate de sărăcie, șomaj și inegalitate. Resursele sunt adesea exploatate de elite corupte.
- Violență și insecuritate: Conflictele interne, violența politică și criminalitatea afectează siguranța cetățenilor.
- Migrație forțată și refugiați: Mulți oameni sunt forțați să-și părăsească locuințele din cauza condițiilor precare.
- Slaba legitimitate a guvernului: Guvernul nu se bucură de sprijinul și încrederea populației.
Controlul teritoriului
România nu are grupuri armate sau organizații criminale care controlează teritorii vaste. Deși există organizații criminale, acestea nu sunt capabile să se opună forței statului sau să provoace autoritatea acestuia. Comparativ cu țări dezvoltate ca Franța sau Statele Unite, unde există zone controlate de bande, România stă mai bine la acest capitol.
Instituții guvernamentale slabe
Corupția este prezentă în România, însă instituțiile nu sunt complet nefuncționale. Există școli, spitale și infrastructură care funcționează, deși nu la nivelul așteptat de populație. Disfuncționalitățile sunt prezente, dar acestea există în orice organizație. Comparativ cu alte țări, instituțiile din România funcționează la un nivel acceptabil, fără a atinge eficiența maximă.
Economia disfuncțională
Economia României are provocările sale, dar nu se află în colaps. Nivelurile de sărăcie și inegalitate sunt probleme reale, însă economia este departe de a fi considerată disfuncțională la nivelul unui stat eșuat.
Violență și insecuritate
Violența și insecuritatea nu sunt omniprezente în România. Siguranța cetățenilor este relativ bine menținută, comparativ cu alte state considerate eșuate.
Migrație forțată și refugiați
Deși mulți români aleg să emigreze din motive economice, aceasta nu echivalează cu migrația forțată caracteristică statelor eșuate. Majoritatea migrației este voluntară și economică.
Legitimitatea guvernului
Guvernul României se confruntă cu probleme de legitimitate și încredere, dar nu la nivelul unui stat eșuat. Există încă sprijin și funcționare guvernamentală suficientă pentru a menține stabilitatea.
Concluzie
Deși România se confruntă cu provocări semnificative, nu poate fi considerată un stat eșuat. În ciuda problemelor politice și economice, România continuă să progreseze și să funcționeze ca un stat suveran capabil.