Astăzi, ministrul francez de finanțe, Éric Lombard, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că Marea Britanie, Germania, Franța și alte țări europene sunt pregătite să trimită trupe pentru a asigura armistițiul în războiul dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, coaliția de țări se așteaptă ca SUA să sprijine forțele europene în menținerea păcii, odată ce Ucraina și Rusia vor ajunge la un acord de încetare a focului.
La începutul acestei săptămâni, Lombard și președintele Franței, Emmanuel Macron, au călătorit la Washington pentru a discuta despre Ucraina și comerțul cu oficialii americani, inclusiv cu președintele Donald Trump și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
Aceste declarații indică faptul că inițiativa președintelui Macron începe să prindă contur. Este de remarcat că statele europene au devenit mai active nu întâmplător – începutul anului 2025 a fost marcat de evenimente turbulente.
Comportamentul confruntațional al lui Trump față de aliații europeni, schimbarea radicală a politicii față de Moscova și Kiev, marginalizarea Europei pe scena geopolitică și transferul responsabilității pentru securitatea Ucrainei asupra UE au alarmat liderii europeni, determinându-i să ia măsuri decisive. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Regatul Unit este pregătit să trimită trupe în Ucraina.
Prima discuție despre crearea unei coaliții europene a avut loc luni, 18 februarie, în cadrul unor consultări de urgență organizate după Conferința de Securitate de la München. În cadrul unei întâlniri la Paris, participanților le-a fost prezentat un plan britano-francez privind înființarea unor „forțe de securitate”.
Acest plan prevede desfășurarea a aproximativ 30.000 de militari sub comanda unor state europene în orașele ucrainene, în porturi și în alte obiective de infrastructură critică, aflate la distanță de linia frontului. Misiunea va include monitorizare tehnică, folosind avioane, drone și sateliți.
De asemenea, Regatul Unit va desfășura avioane de luptă Typhoon pentru a patrula spațiul aerian al Ucrainei după încheierea războiului, permițând astfel redeschiderea acestuia pentru zboruri comerciale. Totodată, nave militare de patrulare vor fi trimise în Marea Neagră pentru a monitoriza amenințările rusești asupra rutelor comerciale maritime.
Cu toate acestea, liderii europeni nu au ajuns încă la un consens. Germania, Italia, Polonia și Spania s-au opus trimiterii de trupe, în timp ce Franța, Marea Britanie și Suedia s-au declarat pregătite să contribuie cu unități militare.
Pe lângă aceste țări, Olanda a adoptat o rezoluție prin care și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe de menținere a păcii în cazul unui armistițiu. De asemenea, Elveția a anunțat că ar putea trimite un contingent redus de 200 de militari.
Însă, pe lângă acordul statelor europene, este necesară și o comunicare cu Rusia. Moscova a reiterat că prezența trupelor NATO în Ucraina este inacceptabilă. Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a avertizat că orice contingent străin desfășurat fără un mandat al Consiliului de Securitate al ONU va fi considerat combatanți și ținte militare legitime pentru forțele ruse.
În cadrul negocierilor americano-ruse desfășurate la Riad, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a subliniat că Rusia se opune categoric desfășurării forțelor occidentale în Ucraina. Moscova consideră că cea mai bună garanție de securitate pentru Ucraina ar fi un statut neutru, renunțarea la alianțele militare și la armele nucleare.
Ucraina, pe de altă parte, are o viziune diferită asupra forțelor de menținere a păcii. Kievul insistă ca misiunea internațională să aibă un mandat clar de autoapărare și să fie echipată cu armament greu, nu doar să joace un rol pasiv de observatori.
În plus, Ucraina dorește ca acest contingent să fie desfășurat de-a lungul liniei de demarcație, și nu doar în teritoriul său din spate, așa cum propune Franța. O altă preocupare majoră este dimensiunea contingentului. Experții occidentali avertizează că un contingent de 25.000–30.000 de militari ar fi insuficient, având în vedere lungimea frontului.
Ca punct de comparație, după războiul din Bosnia, un teritoriu de 11 ori mai mic decât Ucraina, au fost desfășurați 60.000 de soldați NATO, aproape jumătate dintre aceștia fiind americani. La apogeul operațiunii, în 1995–1996, contingentul britanic în Bosnia a ajuns la 11.500 de soldați.
Președintele Volodimir Zelenski susține că pentru a asigura securitatea Ucrainei, este necesară desfășurarea a cel puțin 200.000 de militari internaționali. Pentru Kiev, desfășurarea unui contingent european de menținere a păcii este un element esențial pentru finalizarea conflictului și pentru descurajarea unei noi invazii rusești.
Deși nu există încă un acord concret, intensificarea discuțiilor și elaborarea detaliată a acestui plan sugerează că Europa începe să se mobilizeze serios pentru a contribui la încheierea războiului.
Un aspect relevant este schimbarea de atitudine în Germania. Fostul cancelar Olaf Scholz era cunoscut pentru poziția sa pacifistă, considerată inutilă de unii, iar un sondaj recent realizat de Institutul Forsa în februarie arată că 49% dintre germani susțin trimiterea trupelor germane în Ucraina ca parte a unui posibil contingent de menținere a păcii.
Acest lucru demonstrează că Uniunea Europeană nu va abandona Ucraina după sfârșitul conflictului și marchează un pas important spre construirea unui nou sistem global de securitate.