Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene ar putea fi urmate de un scenariu în care principalele instituţii UE – Comisia Europeană, Consiliul European şi Parlamentul European – să fie conduse de femei, comentează joi publicația europeană Politico, citată de Agerpres și HotNews.
După scrutinul european din iunie, funcţiile de preşedinte al Comisiei, de preşedinte al PE şi de preşedinte al Consiliului European, la care se adaugă cea de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe, vor fi distribuite între principalele grupuri politice.
În cercurile diplomatice de la Bruxelles au fost menţionate patru nume, toate femei, pentru funcţiile respective: Ursula von der Leyen pentru preşedinţia Comisiei Europene, post pe care îl deţine deja din 2019; malteza Roberta Metsola pentru preşedinţia Parlamentului European, şi ea în prezent în această funcţie; actuala şefă a guvernului danez Mette Frederiksen pentru preşedinţia Consiliului European; şi şefa executivului eston Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
„Este ‘dream team’-ul meu. Ar trimite un mesaj atât de puternic”, a declarat un diplomat european, sub rezerva anonimatului.
Evident, încă nu a fost luată nicio decizie. Deseori există surprize privind rezultatul negocierilor privind funcţiile respective (vezi cazul Ursulei von der Leyen din 2019) şi sunt vehiculate multe nume de candidaţi bărbaţi. În plus, decizia privind preşedinţia Parlamentului European le revine eurodeputaţilor şi partidelor politice europene mai degrabă decât liderilor naţionali.
Însă există multe elemente care fac ca această combinaţie să aibă sens. Acest scenariu ar putea deveni realitate dacă PPE şi socialiştii s-ar plasa pe primele două poziţii în scrutinul europarlamentar, liberalii fiind cotaţi cu şansa a patra, potrivit unui sondaj publicat de Politico.
Conform acestui sondaj, grupurile europarlamentare Identitate şi Democraţie (ID, dreapta extremă) şi Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, dreapta) ar urma să ocupe locurile 3 şi 5 în alegerile europene, dar ele nu vor obţine nicio funcţie de top în UE, deşi există speculaţii că ECR ar putea da un vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Astfel, conducerile Comisiei şi Parlamentului ar rămâne în mâinile Partidului Popular European (din care fac parte Ursula von der Leyen şi Roberta Metsola), după 2,5 ani preşedinţia Parlamentului European urmând să treacă la un alt grup politic. Socialiştii, prin Mette Frederiksen, ar obţine preşedinţia Consiliului European (o variantă discutată tot mai mult de diplomaţii europeni), în timp ce liberalii (grupul Renew Europe) ar avea şefia diplomaţiei europene, prin Kaja Kallas.
Mai mult, în acest fel ar exista şi un echilibru geografic, Estul urmând să aibă o reprezentantă (estona Kallas), Vestul o alta (germanca Ursula von der Leyen), Nordul pe daneza Frederiksen şi Sudul pe malteza Metsola.
Dacă se adaugă acestei liste numele Christinei Lagarde, al cărei mandat de preşedinte al Băncii Centrale Europene expiră în 2027, şi Nadiei Calvino, devenită recent preşedintă a Băncii Europene de Investiţii, atunci cele mai puternice funcţii UE ar fi asigurate de femei, remarcă Politico.
Până acum, în funcţia de preşedinte al Consiliului European s-au aflat trei bărbaţi – belgienii Herman Van Rompuy şi Charles Michel şi polonezul Donald Tusk. Până în 2019, înainte de Ursula von der Leyen, Comisia Europeană a avut doar bărbaţi în funcţia de preşedinte.
De la primele alegeri pentru Parlamentul European în 1979, doar trei din cei 17 preşedinţi au fost femei: Simone Veil, Nicole Fontaine şi, acum, Roberta Metsola.
În privinţa comisiilor şi grupurilor politice din Parlamentul European, femeile sunt subreprezentate. În prezent trei (Socialiştii&Democraţii, Verzii şi Stânga) din cele grupuri politice sunt conduse de femei şi doar şapte femei (comparativ cu 17 bărbaţi) sunt preşedinţi de comisii europarlamentare.