Cinci state europene intenționează să își consolideze politica în domeniul migrației și, până la sfârșitul anului 2026, să încheie acorduri cu țări din afara Uniunii Europene pentru crearea unor centre de returnare a migranților. Este vorba despre persoane care nu au temei legal pentru a rămâne pe teritoriul UE.
Informația este publicată de Radio România.
Reprezentanții Germaniei, Austriei, Greciei, Danemarcei și Țărilor de Jos au făcut acest anunț în cadrul reuniunii „Grupului celor cinci”, organizată vineri de Danemarca la Copenhaga.
Potrivit ministrului german de Interne, Alexander Dobrindt, cele cinci țări au convenit deja asupra unor pași concreți pentru negocierile cu posibilele state partenere.
„Vrem să ajungem în acest an la un acord cu țări terțe, care să permită crearea unor centre de returnare”, a declarat Dobrindt.
Participanții la reuniune nu au precizat însă în ce țări ar putea fi amplasate aceste centre.
Obiectivul — accelerarea returnării migranților
Inițiativa face parte din eforturile mai ample ale statelor europene de a reduce migrația ilegală și de a accelera procedurile de returnare a persoanelor cărora li s-a refuzat dreptul de ședere.
„Grupul celor cinci” a purtat deja mai multe runde de negocieri în acest an. Următoarea reuniune este programată să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie, la München.
Separat, Danemarca și-a stabilit deja propriul calendar. Potrivit ministrului Imigrației și Integrării, Morten Bødskov, țara se așteaptă să fie pregătită să trimită migranți către un astfel de centru până la sfârșitul anului 2027.
El a subliniat, de asemenea, că este vorba despre o posibilitate pentru oameni de a începe o viață nouă într-o țară parteneră.
Parlamentul European a aprobat noile reguli
Planurile celor cinci state sunt legate de o reformă mai amplă a politicii europene în domeniul migrației. În iunie, Parlamentul European a aprobat modificări menite să accelereze procedurile de deportare și să ofere statelor membre posibilitatea de a organiza centre de returnare în afara UE.
Se preconizează că noile mecanisme vor contribui la returnarea mai rapidă a persoanelor care nu au dreptul de a rămâne în Uniunea Europeană.
Susținătorii acestei abordări consideră că aceasta ar putea face sistemul de migrație mai eficient și ar reduce presiunea asupra statelor membre ale UE.
În același timp, criticii se tem că transferarea procedurilor în afara Uniunii Europene ar putea slăbi garanțiile juridice pentru solicitanții de azil.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscurilor
Consiliul Europei, care se ocupă de problemele legate de drepturile omului, democrație și statul de drept, a avertizat în iulie cu privire la riscuri semnificative pentru drepturile omului asociate cu crearea unor centre de returnare în afara UE.
De asemenea, organizațiile umanitare se opun acestei concepții.
Secretara generală a Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că, în loc să creeze astfel de centre, statele europene ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare a Pactului UE privind migrația și azilul.
Ea a precizat că centrele de returnare ar viza doar un număr limitat de persoane, nu ar împiedica neapărat migranții să utilizeze rute mai periculoase și, în același timp, ar putea genera riscuri pentru respectarea drepturilor fundamentale.
ONU ar urma să fie implicată în negocieri
Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos intenționează să poarte consultări cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) pentru a stabili pașii următori.
În același timp, un reprezentant al Agenției ONU pentru Refugiați a declarat că organizația nu a primit deocamdată informații detaliate despre propunerea celor cinci țări și, prin urmare, nu poate comenta posibilele acorduri viitoare.
Astfel, întrebarea-cheie rămâne ce țări din afara UE vor accepta să găzduiască centrele de returnare și care vor fi condițiile de ședere ale migranților în aceste centre.




