Compromis istoric la Bruxelles: eurodeputații au aprobat crearea „huburilor de deportare” în afara UE

Compromis istoric la Bruxelles: eurodeputații au aprobat crearea „huburilor de deportare” în afara UE / depositphotos

Uniunea Europeană a făcut unul dintre cei mai radicali pași în reformarea politicii sale migraționale. Luni, 1 iunie 2026, reprezentanții Parlamentului European și guvernelor statelor membre au ajuns la un acord preliminar privind înăsprirea regulilor de deportare. Elementul central este legalizarea așa-numitelor „return hubs” — centre speciale din țări terțe, unde vor fi trimiși migranții cărora li s-a respins cererea de azil.

Material realizat pe baza publicației Deutsche Welle (DW) .

Esența reformei: de ce UE are nevoie de țări terțe

Presiunea politică din partea partidelor de dreapta și extremă dreaptă a forțat Bruxelles-ul să regândească radical sistemul de repatriere.

  • Statistica neputinței: Potrivit Comisiei Europene, doar aproximativ 20% dintre migranții care primesc ordin oficial de părăsire a UE părăsesc efectiv teritoriul.
  • Centre extraterritoriale: Noile reguli permit crearea unor tabere de deportare în afara Uniunii Europene. Solicitanții de azil respinși definitiv vor fi trimiși forțat în aceste huburi, chiar și în țări cu care nu au nicio legătură personală sau familială.
  • Ordin european unic: Va fi introdus conceptul de „Ordin European de Returnare”. Datele vor fi integrate în Sistemul de Informații Schengen (SIS), permițând tuturor statelor Schengen să rețină și expulzeze o persoană pe baza deciziei altui stat membru.

Extinderea puterilor forțelor de ordine și sancțiuni dure

Proiectul legislativ extinde semnificativ atribuțiile autorităților:

  • Criminalizarea refuzului: Migranții vor fi obligați să coopereze cu autoritățile. Refuzul va duce la amenzi, interdicții de intrare pe termen lung și chiar închisoare.
  • Percheziții și raiduri: Forțele de ordine vor putea efectua percheziții în locuințe private, confisca bunuri, colecta date biometrice și utiliza forța pentru prelevarea amprentelor.

Cine deja acționează și de ce protestează ONG-urile

Mai multe state europene nu așteaptă adoptarea finală:

Olanda, Germania, Austria, Danemarca și Grecia au format o coaliție pentru dezvoltarea unor centre comune de deportare. Olanda vrea să lanseze primele măsuri până la finalul anului 2026, invocând o criză de azil internă.

Între timp, organizații precum Amnesty International și International Rescue Committee (IRC) critică dur acordul:

  • Legalizează practici similare raidurilor de imigrație din SUA (modelul ICE)
  • Creează „găuri negre juridice” în afara UE
  • Crește riscul deportării în țări unde oamenii pot fi supuși torturii, persecuțiilor politice sau chiar morții

Pașii următori

Acordul este unul preliminar. Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat de Consiliul UE și votat în plenul Parlamentului European.

Scroll to Top
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!