Miniștrii de finanțe din statele G7 urmează să se reunească luni într-o ședință de urgență pentru a analiza posibilitatea utilizării rezervelor strategice de petrol, în contextul creșterii rapide a prețurilor pe piețele energetice. Măsura este discutată ca răspuns la tensiunile din Golful Persic și la volatilitatea accentuată a pieței petrolului.
Discuția, programată în format telefonic, îi va reuni pe oficialii din G7 împreună cu directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol. Potrivit unor surse citate de presa internațională, cel puțin trei state membre ale grupului, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat deja sprijinul pentru ideea eliberării unei părți din rezervele strategice gestionate de AIE.
Cele 32 de state membre ale agenției dețin împreună un sistem comun de rezerve de urgență creat special pentru situații de criză energetică. În prezent, oficialii americani analizează posibilitatea eliberării între 300 și 400 de milioane de barili de petrol, echivalentul a aproximativ 25–30% din totalul rezervelor de circa 1,2 miliarde de barili.
Inițiativa vine într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu presiuni crescânde din cauza scumpirii combustibililor. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a ajuns la aproximativ 3,45 dolari pe galon, față de 2,98 dolari în urmă cu o săptămână, iar autoritățile se tem că tendința ar putea continua dacă piața petrolului nu se stabilizează.
La nivel global, creșterea prețurilor la energie riscă să accentueze inflația și să încetinească dezvoltarea economică, afectând în special marile economii importatoare de petrol, precum China, India, Japonia, Germania, Coreea de Sud, Italia și Spania.
Pe piețele internaționale, petrolul Brent a înregistrat luni fluctuații puternice, urcând inițial până la aproximativ 116,7 dolari pe baril, înainte de a coborî la circa 110,8 dolari după apariția informațiilor privind reuniunea G7. Evoluții similare au fost observate și în cazul petrolului american WTI.
Rezervele strategice de petrol au fost create după criza energetică din anii 1970, când embargoul petrolier arab a provocat creșteri dramatice ale prețurilor și penurii severe de combustibil. De la înființarea Agenției Internaționale pentru Energie, aceste rezerve au fost utilizate de mai multe ori în situații de criză, inclusiv în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina.
Experții avertizează că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea continua să destabilizeze piața energetică globală, mai ales după ce oficiali din statele din Golf au sugerat că exporturile de energie ar putea fi afectate dacă conflictul se intensifică. În acest context, utilizarea rezervelor strategice este văzută ca una dintre puținele soluții rapide pentru a calma piețele.