„Gata cu Viktor Orbán”: UE planifică o perioadă de probă de 15 ani pentru noii membri

Comisia Europeană vrea să evite repetarea scenariului Viktor Orbán în rândul următoarei generații de state membre ale UE. Într-un interviu acordat The Guardian și altor publicații europene, comisarul european pentru extindere Marta Kos a prezentat propuneri privind garanții speciale menite să protejeze blocul comunitar de lideri care ar putea încălca valorile democratice și bloca procesul decizional, un model de comportament asociat de mulți cu fostul premier ungar.

Sursa: The Guardian.

„Gata cu Viktor Orbán. Avem nevoie de mecanisme mai rapide decât articolul 7 dacă noii membri se vor întoarce împotriva statului de drept, democrației sau valorilor noastre”, a declarat Kos.

Ce se propune

Potrivit planurilor prezentate marți de Kos, orice nou stat membru al UE ar urma să treacă printr-o perioadă de probă de 15 ani. În această perioadă, statului i-ar putea fi retras dreptul de vot sau accesul la fondurile europene în cazul încălcării valorilor democratice fundamentale ori a loialității față de Uniune, inclusiv a principiului cooperării sincere. Propunerile trebuie aprobate de statele membre ale UE.

Articolul 7 din Tratatul UE permite retragerea dreptului de vot al unui stat care încalcă „grav și persistent” valorile democratice. Această „opțiune nucleară” nu a fost niciodată aplicată, în pofida dezbaterilor îndelungate privind regresul democratic din Polonia și Ungaria în timpul guvernelor precedente. Sancțiunea maximă nu a fost impusă în mare parte deoarece cei doi aliați din Europa Centrală s-au protejat reciproc prin veto.

Potrivit noilor propuneri, pragul necesar pentru suspendarea dreptului de vot sau aplicarea altor sancțiuni în cazul încălcării standardelor democratice ar fi mai scăzut.

„Este o schimbare majoră și un semnal important pentru cetățenii din țările care sunt mai sceptice față de extindere: avem un cadru foarte strict, chiar dacă după extindere lucrurile nu vor merge bine”, a declarat un oficial al UE.

În același timp, oficialii recunosc că mecanismul limitat în timp va expira în cele din urmă.

„Dacă această [garanție] ar fi permanentă, am ajunge … într-o situație cu membri de categoria întâi și de categoria a doua”, a subliniat Kos.

Un nou impuls pentru extindere

Apelul pentru garanții mai stricte vine pe fondul unui nou impuls pentru extinderea UE, cu Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina prezentate drept lideri ai cursei pentru aderare.

Invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 a dat un nou impuls extinderii UE, un subiect care stagnase mult timp. Ucraina și Moldova și-au depus cererile de aderare la câteva zile după atacul Rusiei, ceea ce a accelerat eforturile de integrare a statelor din Balcanii de Vest, o regiune cu o populație de 17,4 milioane de persoane, unde Rusia și China concurează pentru influență.

Actualele 27 de state membre ale UE trebuie să aprobe în unanimitate admiterea unor noi țări, iar scepticismul este deosebit de ridicat în rândul alegătorilor francezi și cehi.

Cu toate acestea, Kos consideră că extinderea este posibilă din punct de vedere politic.

„Și statele membre înțeleg ce este în joc”, a declarat ea, indicând competiția pentru influență în Europa de Est și în Balcani. Rusia și China au fost descrise de ea drept „forțe externe destabilizatoare care îi vizează pe candidații noștri”.

Descriind extinderea drept „interesul nostru strategic”, ea a adăugat:

„Dacă nu vom putea integra vecinătatea noastră, altcineva va veni [și] îi va folosi împotriva noastră.”

Ca exemplu, Kos a spus că Rusia „a investit milioane” în încercarea de a împiedica țările să urmeze calea europeană, făcând referire la alegerile din Moldova, țară candidată la aderarea la UE, și la Armenia, care urmărește legături mai strânse cu Uniunea Europeană. În opinia sa, China își folosește influența economică în calitate de investitor pentru a-și consolida poziția.

Negocieri și decizii dificile

Oficialii UE speră ca săptămâna viitoare să deschidă negocierile cu Ucraina și Moldova privind două dintre blocurile de negociere referitoare la legislația UE, respectiv „clusterele” privind piața internă și competitivitatea. Acestea includ un vast set de reguli referitoare la politicile economice și monetare, fiscalitate, cercetare și mass-media.

Kos a declarat că este „prea devreme pentru speculații” cu privire la posibilitatea ca o țară aflată în război sau care are un conflict înghețat pe teritoriul său să devină membră a UE. Ea a confirmat că fermierii ucraineni din sectorul cerealelor nu vor beneficia de subvenții europene în timp ce se confruntă cu restricții pe piața Uniunii.

Oficialii au remarcat că Ucraina, considerată „grânarul Europei” și un important furnizor pentru Africa și Orientul Mijlociu înainte de război, are o scară de producție diferită față de statele membre ale UE.

Liderii UE vor discuta propunerile săptămâna viitoare și se vor confrunta cu alegeri dificile.

Pentru a evita paralizarea unui potențial bloc comunitar format din 35 de membri, guvernelor li se va propune să renunțe la dreptul de veto în domenii precum fiscalitatea și politica de sancțiuni și să accepte că este posibil să nu aibă întotdeauna un comisar european la Bruxelles.

Încercările de reducere a dimensiunii Comisiei Europene s-au lovit anterior de rezistență, inclusiv din partea alegătorilor irlandezi, care au respins Tratatul de la Lisabona în 2008, în mare parte din cauza obiecțiilor legate de pierderea unui reprezentant irlandez permanent la nivel înalt. Irlanda a votat pentru tratat în anul următor, după ce liderii UE au promis că în executivul comunitar va exista în continuare câte un comisar pentru fiecare stat membru.