Temerile privind o escaladare semnificativă a conflictului din Europa câștigă teren, pe fondul avertismentelor formulate de oficialii ucraineni că Vladimir Putin nu intenționează să oprească ofensiva doar la Ucraina și caută să testeze solidaritatea NATO. Analiști și foști diplomați explică faptul că Moscova ar putea amplifica presiunile politice, destabilizarea prin sabotaj și provocări militare pentru a evalua reacția Occidentului – o strategie care, în opinia unora, ar putea să afecteze inclusiv Republica Moldova. În context, experți au descris Moldova ca pe un stat „vulnerabil”, care ar putea deveni o potențială țintă a influenței și presiunilor rusești.
De asemenea, Kievul a avertizat că armata rusă vizează să își mărească producția și utilizarea de drone de atac la niveluri fără precedent, vizând până la 1.000 de drone pe zi – un semnal că războiul aerian automatizat devine o componentă centrală a strategiei Moscovei. În plus, serviciile de informații ucrainene au atras atenția asupra intenției Rusiei de a lovi infrastructura energetică critică a Ucrainei, ceea ce ar putea lăsa civili fără curent și căldură pe timpul iernii, consolidând presiunea asupra rezistenței populației.
În paralel, negocierile diplomatice continuă la Washington, unde o delegație ucraineană lucrează intens la documente legate de garanțiile de securitate și planul de reconstrucție postbelică, cu speranța semnării acestora la Forumul Economic Mondial de la Davos. Aceste discuții vin pe fondul presiunilor americane pentru un cadru de pace pe care să îl prezinte ulterior Moscovei, în timp ce Rusia rămâne reticentă la angajamente care i-ar limita acțiunile militare.