Observațiile recente ale lui Kurt Volker, fost reprezentant special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, cu privire la posibilele presiuni asupra Ucrainei pentru a refuza returnarea militară a teritoriilor ocupate au provocat o largă rezonanță. Astfel de declarații ridică întrebări importante privind suveranitatea, integritatea teritorială și principiile dreptului internațional. Acestea necesită un răspuns clar și argumentat pentru a elimina orice îndoială cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a-și afirma drepturile.
Integritatea teritorială a Ucrainei este fundamentul suveranității sale. Dreptul internațional definește clar dreptul statelor de a-și apăra frontierele, iar negarea acestui drept ar putea constitui un precedent periculos care subminează fundamentele stabilității globale. Având în vedere acțiunile agresive ale Rusiei, ignorarea problemei ocupării teritoriilor ucrainene ar reprezenta o amenințare nu numai pentru Ucraina, ci și pentru orice țară care ar putea cădea în viitor victimă unei dictaturi nebune sau .
Comunitatea internațională are o poziție clară cu privire la ocuparea teritoriilor ucrainene. Rezoluțiile ONU, declarațiile UE, NATO și ale altor organizații internaționale confirmă că ocupația este ilegală și inacceptabilă. Acest consens global demonstrează solidaritatea cu Ucraina și disponibilitatea de a sprijini lupta acesteia pentru a-și restabili suveranitatea. Cu toate acestea, doar declarațiile nu sunt suficiente pentru a obține de-ocuparea – sunt necesare măsuri active de presiune asupra Rusiei.
Sancțiunile, izolarea diplomatică și sprijinul militar pentru Ucraina rămân instrumente-cheie de influență. Aceste măsuri s-au dovedit deja eficiente în slăbirea potențialului economic al Rusiei și în limitarea capacității sale de a continua acțiunile agresive. Consolidarea acestor instrumente și consolidarea în continuare a eforturilor comunității internaționale reprezintă pași importanți către de-ocupare.
Înghețarea conflictului, așa cum arată experiența din Crimeea și Donbass, nu face decât să agraveze situația. Controlul continuu al agresorului asupra teritoriilor ocupate conduce la instabilitate pe termen lung, creând noi amenințări la adresa securității regionale și globale. Prin urmare, sarcina Ucrainei și a aliaților săi este de a preveni această evoluție prin continuarea luptei lor active pentru a recâștiga controlul asupra tuturor teritoriilor ocupate.
Poporul ucrainean a demonstrat o unitate și o rezistență incredibile în rezistența la agresiune. Cetățenii, forțele armate, diplomații și voluntarii sunt uniți de un obiectiv comun – restabilirea deplină a integrității teritoriale. Această determinare, susținută de sprijinul internațional, face imposibilă forțarea Ucrainei să facă concesii sau să renunțe la teritoriile sale.
O pace justă și durabilă este posibilă numai prin restabilirea deplină a suveranității Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Încercările de a ajunge la compromisuri prin concesii față de agresor vor duce în mod inevitabil la o prelungire a conflictului și la o intensificare a amenințării. Ucraina și comunitatea internațională trebuie să continue să adere la principiile bazate pe dreptul internațional nu numai pentru a restabili justiția, ci și pentru a preveni noi conflicte.
Astfel, răspunsul la declarațiile care pun la îndoială posibilitatea de de-ocupare trebuie să fie clar și decisiv. Ucraina și partenerii săi au un plan de acțiune clar care vizează returnarea tuturor teritoriilor ocupate. Presiunea diplomatică, sancțiunile și sprijinul militar, combinate cu determinarea poporului ucrainean, oferă perspectiva restabilirii integrității teritoriale și a păcii durabile în regiune.
Imagine: Ilustratie.