Putin a repetat la Valdai narațiunile Kremlinului despre Ucraina și a vorbit despre noua ordine mondială și pericolul nuclear

Președintele rus Vladimir Putin a susținut, la 1 octombrie, un discurs în cadrul sesiunii plenare a reuniunii anuale a Clubului internațional de dezbateri „Valdai”. Acesta a reiterat tezele propagandistice privind cauzele războiului ruso-ucrainean, a abordat relațiile cu Occidentul și viitorul ordinii mondiale, precum și problema armelor nucleare.

Sursa: Espreso.tv (cu referire la transmisiunile TASS și RIA Novosti).

Despre Ucraina, NATO și escaladare

O parte semnificativă a discursului lui Putin a fost consacrată Ucrainei și războiului. Liderul rus a repetat formulările Kremlinului, afirmând că „nu Rusia a început să lupte, ci au început să lupte împotriva Rusiei” și susținând că Federația Rusă „a fost plasată în mod deliberat într-o situație în care a fost nevoită să se apere cu arma în mână”. Potrivit versiunii sale, adversarii Rusiei urmăreau „înfrângerea sa strategică”.

Putin a vorbit din nou despre „rusofobie” și „uciderea rușilor” în Ucraina, declarând că aceste fenomene nu ar fi trebuit transformate în „ideologie de stat”. Totodată, el a susținut că militarii ruși „s-au ghidat întotdeauna după normele umanitare” și că „nu au atacat niciodată primii obiective nemilitare”.

Liderul de la Kremlin l-a menționat pe fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, care a fugit din Ucraina, afirmând că acesta „susținea aderarea Ucrainei la UE, dar se opunea aderării la NATO”, după care ar fi fost „înlăturat de la putere”.

Putin a calificat drept o escaladare exercițiile militare ale țărilor occidentale în Marea Baltică și tentativele de reținere a navelor care fac parte din „flota fantomă” a Rusiei. În același timp, el a declarat că Rusia „nu intenționează să atace pe nimeni” în 2029, 2030 sau 2050.

Referindu-se la intensificarea luptelor și la sancțiuni, Putin a afirmat că asemenea procese „nu sunt niciodată unilaterale”, îndemnând în cele din urmă Occidentul să coexiste cu Rusia după principiul „haideți să trăim în pace”.

Amenințări privind utilizarea armelor nucleare

În legătură cu posibilitatea unei confruntări directe cu Occidentul, Putin a făcut o nouă declarație privind disponibilitatea Rusiei de a utiliza întregul său arsenal militar. Potrivit acestuia, în cazul unui „atac direct asupra Rusiei”, problema utilizării „tuturor armelor disponibile” s-ar pune inevitabil.

Separat, el a afirmat că scrisoarea Ministerului rus de Externe privind apărarea regiunii Kaliningrad nu ar fi menționat în mod explicit armele nucleare.

„Dacă se va ajunge la un atac direct asupra Rusiei, problema utilizării tuturor armelor va apărea inevitabil și imediat pe ordinea de zi.”

Putin a descris declarația Ministerului de Externe privind posibilitatea apărării Kaliningradului nu drept o tentativă de intimidare, ci ca pe un „răspuns la încercarea de a intimida Rusia”. El a adăugat că Rusia dispune de „mijloace de distrugere pe care nimeni nu le are în prezent”.

În același timp, Putin a acuzat UE că statele europene ar putea scoate declarațiile sale din context și le-ar putea folosi drept dovadă că Rusia amenință Europa cu arme nucleare.

Liderul rus a mai declarat că nu există garanții că statele care dețin arme nucleare nu le vor utiliza, întrucât, în prezent, în politica internațională sunt încălcate „toate tabuurile imaginabile și inimaginabile”. El a adăugat că conflictele armate „vor rămâne o parte a existenței umane” și a cerut stabilirea unor reguli pentru desfășurarea acestora.

Despre ordinea mondială și Occident

Putin a declarat că lumea traversează un „moment de cotitură”, iar sistemul internațional se află în schimbare. Potrivit acestuia, foștii „hegemonii” vor trebui să recunoască „realitățile unei lumi multipolare”, în timp ce influența Occidentului este în scădere.

El a susținut că instituțiile internaționale create după 1945 nu mai corespund realităților secolului XXI și că, „mai devreme sau mai târziu, țările lumii trebuie să ajungă la un acord asupra principiilor unei noi ordini mondiale”.

Putin a adăugat că „nu consideră că lumea este condamnată la haos”, dar a îndemnat la evitarea „celor mai catastrofale scenarii”.

Separat, el a vorbit despre promovarea inițiativei ruse privind un „mare parteneriat eurasiatic” și a anunțat începerea lucrărilor la o „Cartă eurasiatică a multipolarității și diversității”.

Despre ONU

Putin a declarat că există în prezent „obiecții întemeiate” față de activitatea ONU și că organizația „a devenit mai puțin colegială și democratică decât se preconiza”.

El a susținut ideea reformării ONU, afirmând că aceasta ar trebui să reflecte rolul tot mai important al țărilor din Asia, Africa și America Latină. În același timp, a recunoscut că, în prezent, este dificil să se ajungă la consensul necesar pentru o asemenea reformă.

Despre inteligența artificială

Putin a dedicat o secțiune separată a discursului inteligenței artificiale. El a afirmat că omenirea trebuie încă să învețe să trăiască alături de această tehnologie și a reiterat avertismentul privind riscul unui „totalitarism digital”, care, în opinia sa, ar putea deveni „o fundătură, o realitate sumbră și antiumană”.

La finalul discursului, Putin a declarat că dorește să creadă într-un viitor mai bun și și-a exprimat speranța că generațiile următoare vor descrie al doilea sfert al secolului XXI drept un „moment de cotitură”, în care omenirea va reuși să lase deoparte „ambițiile și egoismul” pentru a rezolva problemele globale.