Rusia a intensificat în ultimii ani operațiunile de sabotaj cu costuri reduse în Europa, apelând la agenți recrutați pentru misiuni punctuale, ușor de negat și adesea sacrificați după executarea ordinelor, arată un raport recent al Royal United Services Institute (RUSI), citat de presa britanică. Scopul acestor acțiuni este de a genera teamă, confuzie și neîncredere în rândul populației occidentale și de a testa vulnerabilitățile statelor europene.
Potrivit raportului publicat pe 14 ianuarie, numărul actelor de sabotaj din Europa s-a triplat între 2023 și 2024, confirmând că aceste tactici reprezintă un instrument central al războiului hibrid dus de Moscova. Incendieri, vandalizări și atacuri asupra infrastructurii civile sunt folosite pentru a destabiliza societățile occidentale și pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei într-un moment critic al conflictului.
Experții RUSI vorbesc despre o schimbare fundamentală de strategie: dacă în trecut Rusia se baza pe agenți bine instruiți, specifici Războiului Rece, în prezent recurge la un model asemănător „economiei gig”. Noii sabotori sunt recrutați rapid, acționează independent, sunt coordonați de la distanță și pot fi abandonați fără costuri politice sau financiare semnificative pentru Kremlin. Chiar și atacurile eșuate îndeplinesc un rol strategic, întrucât sporesc sentimentul de insecuritate și obligă statele europene să consume resurse suplimentare pentru protecție.
Raportul arată că acești „agenți de nivel inferior” sunt racolați în special prin platforme criptate precum Telegram și sunt plătiți, de regulă, în criptomonede. Sumele variază de la câțiva dolari pentru graffiti sau acte minore de vandalism până la 10.000 de dolari pentru infracțiuni grave, însă numeroase cazuri indică faptul că unii sabotori nu sunt plătiți deloc. De asemenea, RUSI evidențiază o discriminare financiară clară: refugiații ucraineni, vizați frecvent din cauza situației lor economice precare, primesc sume mult mai mici decât agenții recrutați din Europa de Vest.