Premierul Ungariei, Viktor Orbán, se află într-o situație paradoxală înaintea alegerilor parlamentare: primește sprijin atât din partea Vladimir Putin, cât și a liderilor conservatori din SUA, inclusiv Donald Trump. Cu toate acestea, acest sprijin nu pare să-i aducă beneficii electorale.
Relațiile apropiate cu Moscova au fost evidențiate recent prin contacte diplomatice intense și gesturi simbolice, precum eliberarea unor prizonieri de război cu cetățenie maghiară. În același timp, există suspiciuni privind implicarea Rusiei în sprijinirea campaniei lui Orbán, inclusiv prin dezinformare și promisiuni economice.
Pe plan transatlantic, Orbán beneficiază de susținere din partea cercurilor conservatoare americane. Oficiali precum Marco Rubio au vorbit despre relații excelente între cele două țări, iar alianțele politice au fost consolidate prin evenimente internaționale organizate la Budapesta. De asemenea, apropiați ai lui Trump, inclusiv JD Vance, sunt așteptați în Ungaria în perioada preelectorală.
Cu toate acestea, sondajele indică un declin semnificativ pentru partidul de guvernământ Fidesz, care ar fi în urma opoziției conduse de Péter Magyar. Diferența ar putea ajunge până la 15 puncte procentuale, un deficit dificil de recuperat chiar și în condițiile sistemului electoral favorabil guvernului.
Strategia lui Orbán s-a concentrat puternic pe teme de politică externă, în special pe prezentarea Ucrainei ca o amenințare și pe poziționarea sa ca lider „pro-pace”. Totuși, alegătorii par mai preocupați de probleme interne precum inflația, corupția și sistemul de sănătate.
Analiștii consideră că sprijinul extern poate avea un efect invers celui dorit. În loc să consolideze poziția liderului maghiar, acesta poate alimenta percepția de interferență străină, ceea ce îi îndepărtează pe alegători.
În acest context, alegerile din Ungaria capătă o importanță internațională majoră, fiind urmărite atent atât la Moscova, cât și la Washington, dar și în capitalele europene.