Misiunea spațială Artemis II, lansată pe 2 aprilie, a devenit rapid subiectul unor teorii ale conspirației răspândite pe rețelele sociale. Unii utilizatori susțin că imaginile transmise din timpul misiunii ar fi fost realizate într-un studio, folosind efecte speciale, și că astronauții nu s-ar afla în realitate în spațiu.
Printre argumentele invocate se numără apariția unor obiecte care plutesc în cabină, interpretate eronat de unii drept dovezi ale unei filmări artificiale. De asemenea, anumite voci din mediul online susțin că lansarea rachetei nu ar fi fost autentică, iar echipajul ar fi fost extras înainte de decolare.
Aceste afirmații au fost însă contrazise de specialiști și de creatori de conținut care explică principiile de bază ale fizicii spațiale. De exemplu, traiectoria rachetei nu este strict verticală, deoarece pentru a intra în orbită este necesară o mișcare predominant orizontală, cunoscută sub denumirea de „gravity turn”.
În ceea ce privește imaginile din interiorul navei, obiectele care plutesc sunt explicate prin starea de imponderabilitate, specifică mediului spațial. De asemenea, lipsa unor efecte vizibile, precum rotația Pământului, este justificată prin perspectiva și distanța față de planetă, care nu permit observarea directă a mișcării.
Deși aceste explicații sunt susținute de argumente științifice, teoriile conspirației continuă să se răspândească rapid, acumulând milioane de vizualizări. Fenomenul evidențiază impactul dezinformării în mediul online și dificultatea de a combate percepțiile eronate odată ce acestea devin virale.