Uniunea Europeană analizează posibilitatea reformării procedurii de extindere pentru a accelera aderarea unor noi state, în special a Serbiei și Muntenegrului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un plan ambițios menit să facă UE mai eficientă și să o pregătească pentru primirea unor noi membri. Principalul obstacol rămâne însă cerința unanimității tuturor statelor membre în luarea deciziilor esențiale.
Potrivit LIBERTATEA.
Majoritate calificată în locul blocajelor permanente
Una dintre principalele idei ale reformei este permiterea adoptării anumitor decizii în cadrul negocierilor de aderare la UE cu majoritate calificată, în locul obligativității susținerii unanime din partea tuturor celor 27 de state membre. Această schimbare ar putea reduce riscul blocării negocierilor din cauza disputelor dintre anumite țări.
Conform modelului propus, deciziile adoptate cu majoritate calificată ar necesita sprijinul a cel puțin 15 state membre, care să reprezinte minimum 65% din populația Uniunii Europene.
Totuși, dreptul de veto nu ar urma să fie eliminat complet. Unanimitatea ar rămâne necesară în etapele inițiale și finale ale negocierilor de aderare. Această abordare urmărește să combine accelerarea procesului cu posibilitatea statelor membre de a-și proteja interesele esențiale.
Serbia și Muntenegru așteaptă de ani de zile aderarea
Reforma urmărește să rezolve una dintre cele mai vechi probleme ale politicii de extindere a UE: negocierile îndelungate, care se pot prelungi timp de decenii.
Serbia a obținut statutul de țară candidată la aderare în decembrie 2010, iar Muntenegru a depus cererea de aderare încă din decembrie 2008. Ambele state fac parte din Balcanii de Vest și aspiră să adere la Uniunea Europeană.
Expertul Milan Igrutinović, de la Centrul pentru Studii Europene, a declarat, într-un comentariu pentru Blic TV, că numeroasele posibilități de a formula obiecții și de a bloca inclusiv chestiuni secundare complică semnificativ procesul de negociere. Potrivit acestuia, tocmai din acest motiv, aderarea țărilor balcanice poate dura 10, 20 sau chiar 30 de ani.
În total, pe lista statelor care aspiră să adere la UE se află nouă țări. Printre acestea se numără Ucraina și Republica Moldova, care au obținut statutul de candidate în 2022, precum și Turcia, ale cărei negocieri de aderare sunt, în practică, înghețate.
Reforma nu vizează doar extinderea Uniunii Europene
Schimbările discutate la Bruxelles ar putea viza și alte domenii importante ale politicii europene, inclusiv sancțiunile, drepturile omului, apărarea și securitatea.
Susținătorii reformei consideră că UE trebuie să reacționeze mai rapid la crizele internaționale, fără să piardă prea mult timp în încercarea de a obține o poziție unanimă din partea tuturor statelor membre.
Expertul în securitate și politică Nicola Lunić a subliniat că, în condițiile actuale, rapiditatea procesului decizional are o importanță deosebită, deoarece întârzierile pot diminua capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la evenimentele internaționale.
De ce va fi dificilă renunțarea la dreptul de veto
În pofida argumentelor în favoarea schimbărilor, perspectiva renunțării la principiul unanimității este privită cu scepticism. Pentru unele state membre, dreptul de veto rămâne un instrument important pentru protejarea intereselor naționale și influențarea deciziilor UE.
Milan Igrutinović a recunoscut că ideea reformei este justificată, însă și-a exprimat îndoiala că toate cele 27 de state membre vor accepta asemenea modificări în viitorul apropiat.
Prin urmare, planul susținut de Ursula von der Leyen ar putea deschide calea către extinderea mai rapidă a Uniunii Europene, în special în Balcanii de Vest. Implementarea acestuia va depinde însă de disponibilitatea actualilor membri ai UE de a ajunge la un acord privind noile reguli de luare a deciziilor — o chestiune care, la rândul său, s-ar putea transforma într-o provocare politică de durată.




