Uniunea Europeană nu a reușit luni să adopte un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Ungaria și-a menținut veto-ul în cadrul reuniunii miniștrilor de externe. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis că poziția Budapestei pare fermă, în ciuda eforturilor de a obține un acord înainte de împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina.
Pachetul pregătit la nivel european – al 20-lea de la începutul războiului – vizează, între altele, domeniile bancar și energetic și include măsuri legate de serviciile maritime oferite navelor care transportă petrol rusesc. Ungaria a anunțat că blochează decizia atât timp cât Ucraina nu permite reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba. În același context, Budapesta a semnalat că ar putea opri și un împrumut european major destinat Ucrainei.
Reacțiile din mai multe capitale au fost dure: unii miniștri au vorbit despre stupefacție și frustrare, acuzând lipsă de solidaritate într-un moment în care UE încearcă să mențină unitatea față de Moscova și să sprijine Kievul. Pe lângă disputa energetică, s-a atras atenția și asupra riscului ca asemenea blocaje să fie folosite politic în interiorul Uniunii.
România s-a poziționat clar pentru adoptarea pachetului de sancțiuni. Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a declarat că presiunea internațională asupra Rusiei trebuie intensificată, subliniind că Moscova nu folosește doar arme convenționale, ci și campanii de dezinformare menite să slăbească Uniunea. Ea a afirmat că strategia sancțiunilor este corectă și că UE trebuie să se asigure că Rusia nu își crește profiturile, adăugând că obiectivul rămâne găsirea unei soluții pentru depășirea blocajului.