Franța a furnizat Kievului sisteme de apărare antiaeriană, lansatoare multiple de rachete, sisteme de artilerie, vehicule blindate, drone, camioane, arme de calibru mic, ambarcațiuni militare, carburant și alte tipuri de echipamente.
Printre sistemele militare trimise de Paris Kievului se numără 6 sisteme de apărare antiaeriană Mistral, două sisteme de apărare antiaeriană Crotale și unul SAMP-T. Pe lângă acestea, Ucraina a mai primit din partea Franței:
- 250 de transportoare blindate VAB (Véhicule de l’Avant Blindé);
- 38 de vehicule de luptă a infanteriei AMX-10;
- 30 de obuziere autopropulsate Caesar;
- 4 lansatoare multiple de rachete LRU;
- 6 obuziere TRF1;
- 10 mortiere grele cu calibrul de 120 de milimetri;
- 60 de drone și 10 sisteme de detectare a dronelor;
- peste un milion de cartușe pentru arme cu calibrul mic.
Valoarea totală a acestor echipamente se ridică la aproximativ 2,6 miliarde de euro însă ministerul francez al apărării a menținut clasificate unele date, ca de exemplu numărul de rachete furnizate pentru sistemele de apărare antiaeriană Crotale sau numărul de rachete SCALP, echivalentul francez al rachetelor cu rază lungă de acțiune Storm Shadow trimise de Marea Britanie Ucrainei.
Cum a ales Franța armele pe care să le trimită Ucrainei
Ministerul francez al apărării a precizat că livrările de arme către Kiev au trebuit să întrunească 3 criterii:
- să asigure „capabilități depline” pentru forțele armate ucrainene, adică să fie furnizate alături de muniția necesară, instrucție și mentenanță;
- să nu slăbească forțele armate ale Franței;
- să nu ducă la o escaladare a conflictului.
Publicarea acestor informații de către ministerul apărării de la Paris are loc la o săptămână după ce președintele Emmanuel Macron a declarat că nu poate exclude ideea trimiterii unor trupe occidentale în Ucraina, deși diplomația franceză a temperat ulterior declarațiile sale în condițiile în care ele au produs rumoare în rândul partenerilor din NATO.
Macron a făcut comentariul după summitul de la Paris al liderilor europeni, când a criticat de asemenea aliații care, înainte de începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, au oferit Kievului „doar căști și saci de dormit”.
Agențiile internaționale de presă au scris că aceste cuvinte ale sale „nu au fost primite bine” la Berlin în condițiile în care Germania, după episodul cu rachetele, a devenit al doilea cel mai mare furnizor de echipamente militare pentru Ucraina, în urma doar a Statelor Unite.
Cancelarul Olaf Scholz, vicecancelarul Robert Habeck și ministrul german al apărării Boris Pistorius au negat toți că Germania ar putea trimite trupe în Ucraina, la doar o zi după comentariile lui Emmanuel Macron.