Recentele decizii ale țărilor baltice de a începe elaborarea unor planuri comune de evacuare în masă reprezintă un semnal de alarmă care indică o reevaluare profundă a amenințărilor din regiune. Pe 13 iunie 2025, miniștrii de interne ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei au semnat un memorandum privind coordonarea acțiunilor în caz de necesitate a evacuării transfrontaliere a populației civile. Acest pas nu este doar o expresie a solidarității regionale, ci și un răspuns practic la sentimentul tot mai accentuat de insecuritate în contextul presiunii crescânde din partea Rusiei.
Motivul formal pentru semnarea acestui acord îl constituie exercițiile militare ruso-bieloruse „Zapad-2025”, planificate pentru luna septembrie. Totuși, aceste manevre nu mai sunt percepute de mult timp ca fiind exclusiv defensive: ele includ în mod tradițional scenarii de acțiuni ofensive, inclusiv simulări de ocupare a teritoriilor statelor baltice și a Poloniei. Din acest motiv, Lituania, Letonia și Estonia au început să analizeze cele mai sumbre scenarii, care prevăd nu doar mobilizarea forțelor de apărare, ci și pregătirea pentru evacuarea în masă a populației civile.
Ministrul de interne al Lituaniei, Vladislav Kondratovici, a declarat direct că statele baltice trebuie să-și coordoneze acțiunile și să adopte o abordare comună în fața amenințărilor potențiale, mai ales dacă va fi necesară o evacuare pe scară largă. Aceste cuvinte reflectă convingerea tot mai profundă că regiunea se află într-o zonă de risc crescut. Elaborarea unor planuri de evacuare este în sine un pas fără precedent. Ea arată că pericolul din partea Rusiei nu mai este perceput ca fiind ipotetic, ci face parte din planificarea strategică reală.
Cauzele acestei stări de neliniște sunt mai profunde și mai largi decât simplele exerciții militare anunțate. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este un episod izolat, ci face parte dintr-o strategie mai amplă de revanșă. Moscova urmărește revizuirea ordinii mondiale postbelice și restabilirea influenței asupra teritoriilor pe care le consideră ca făcând parte din zona sa istorică de control. Ucraina, statele baltice, Moldova, sud-estul Europei — toate acestea sunt văzute de Kremlin ca terenuri pentru recâștigarea statutului geopolitic pierdut.
Confirmarea acestei strategii este consolidarea prezenței militare ruse în direcția strategică vestică, intensificarea presiunii militare și desfășurarea de operațiuni hibride — de la provocări și atacuri cibernetice până la ample campanii informaționale. Șeful Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Bruno Kahl, și adjunctul secretarului de stat din Ministerul Apărării al Letoniei, Andis Dilans, subliniază că Moscova intenționează să testeze hotărârea NATO, pentru a vedea cât de departe este dispusă Alianța să meargă ca răspuns la provocări.
Este remarcabil faptul că, chiar și apartenența la NATO nu este văzută de țările baltice ca o garanție absolută de securitate. Teritoriul lor este mic, populația relativ redusă, iar prezența minorităților vorbitoare de limbă rusă în regiunile de frontieră, apropierea de regiunea Kaliningrad și de Belarus — unde sunt staționate trupe ruse — le face deosebit de vulnerabile în fața unei potențiale destabilizări hibride. Istoria a arătat că inacțiunea sau reacția întârziată a Occidentului nu face decât să încurajeze Kremlinul spre noi agresiuni: a fost așa în 2008 în Georgia, în 2014 în Crimeea și Donbas, iar în 2022 a început invazia pe scară largă în Ucraina. Un succes sau chiar o victorie parțială a Rusiei în Ucraina va fi interpretat ca un semnal pentru continuarea expansiunii.
În aceste condiții, sprijinul acordat Ucrainei capătă o semnificație existențială pentru întreaga Europă de Est. Ucraina opune zilnic rezistență celei de-a doua armate ca mărime din lume, folosind resurse incomparabil mai mici. Fiecare zi de rezistență a Forțelor Armate ale Ucrainei înseamnă pace păstrată la Varșovia, Vilnius, București și Berlin. Ceea ce se întâmplă astăzi pe teritoriul Ucrainei se poate repeta mâine în orice altă țară din Europa de Est. De aceea, sprijinul militar, economic și politic pentru Ucraina nu este doar un gest de solidaritate, ci o contribuție directă la securitatea întregii Uniuni Europene.
Semnarea memorandumului de către țările baltice nu este un gest de panică, ci un semn de maturitate. El reflectă conștientizarea faptului că pregătirea pentru un război nu începe cu armele, ci cu planificarea modului de a salva cât mai multe vieți. Este, de asemenea, un mesaj clar transmis partenerilor din NATO: regiunea nu intenționează să fie un obiect pasiv al jocurilor geopolitice. Este gata să acționeze proactiv — și chiar singură, dacă va fi necesar.
Imagine ilustrativă, sursa (https://tvrinfo.ro/politico-tarile-de-frontiera-ale-europei-isi-pregatesc-spitalele-pentru-razboi/)