Generalul Mark Hertling, fostul comandant al trupelor americane în Europa, afirmă că Rusia încalcă unul dintre principiile fundamentale ale războiului în tentativa sa de a cuceri orașul Bahmut din estul Ucrainei, notează sursa.
„La începutul invaziei rusești am notat că armata rusă încălca fiecare dintre cele 9 principii ale războiului. Acum, la Bahmut, cu lipsa de coordonare între Prigojin, Șoigu, Gherasimov și Putin ei par să încalce cu precădere una: Unitatea comenzii”, notează ofițerul american pe pagina sa de Twitter.
„Unitatea comenzii descrie o unitate a eforturilor și o unitate a scopurilor care se întâmplă când toți factorii – guvernul, oamenii, soldații, comandanții, unitățile – înțeleg ceea ce încearcă să realizeze și cum să facă acest lucru”, explică el.
Hertling amintește de asemenea că generalul prusac Carl von Clausewitz, considerat unul dintre cei mai mari teoreticieni militari din istorie, a descris unitatea comenzii drept „Principiul Coordonator al Războiului”.
„Soldații aruncați într-o luptă în care nu există o ‘unitate a scopurilor’ sunt cei care suferă cel mai mult când se întâmplă acest lucru. Oponentul, în cazul de față Ucraina, se bucură întrucât lipsa unității comenzii creează disfuncționalități în rândul inamicului și numeroase oportunități pentru ofensive”, mai explică Mark Hertling, fost șef al Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012.
Neînțelegeri între șeful mercenarilor Wagner și conducerea armatei ruse
Comentariile lui Hertling vin la doar o zi după ce Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner care au condus ofensiva rusă din sectorul Bahmut, s-a plâns că reprezentantului său i s-a refuzat accesul la cartierul general al „operațiunii militare speciale”.
„La 5 martie, am scris o scrisoare comandantului grupării operațiunii militare speciale despre necesitatea urgentă de a ne aloca muniție. Pe 6 martie, la ora 8 dimineața, reprezentantului meu la cartierul general i s-a anulat permisul de trecere și i s-a interzis accesul în sediu”, a declarat luni Prigojin.
Duminică, el s-a plâns iar de problemele cu muniția pe care le-ar avea luptătorii săi.
„Deocamdată, încercăm să ne dăm seama care este motivul: este vorba doar de obișnuita birocrație sau de o trădare”, a spus acesta. El sugerase și în a doua jumătate a lunii februarie că liderii militari de la Moscova s-ar face vinovați de „înaltă trădare” din cauza faptului că nu ar furniza mercenarilor săi munițiile de care au nevoie.
Prigojin a susținut la momentul respectiv că Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, şi generalul Valerii Gherasimov, șeful Statului Major al Forțelor Armate Ruse, au interzis furnizarea de muniţii către luptătorii de la Wagner şi că au interzis ca mercenarii Wagner să fie „ajutaţi cu transportul aerian”.
Are loc pur şi simplu o opoziţie directă. Aceasta poate fi asimilată unei înalte trădări”, afirma el pe 21 februarie.
Mai devreme în cursul lunii februarie au apărut informații potrivit cărora Serghei Șoigu ar fi ordonat tăierea lui Prigojin din matricea propagandistă a Moscovei, din cauza criticilor repetate aduse de acesta conducerii militare.
Probleme și în Ucraina cu „unitatea comenzii”?
În mod interesant, comentariile lui Hertling despre problemele armatei ruse vin tot la o zi după ce în presă au apărut informații care vorbesc despre neînțelegeri între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și generalul Valerii Zalujnîi, șeful Statului Major ucrainean, cu privire la oportunitatea unei retrageri de la Bahmut.
Citând mai multe surse din cadrul conducerii politice a Ucrainei, ziarul german Bild a scris că Zalujnîi a recomandat în urmă cu câteva săptămâni o retragere a forțelor ucrainene din acest oraș pe care Rusia încearcă să îl cucerească încă de la începutul lunii august a anului trecut.
Însă această opțiune nu ar fi agreată de liderii politici de la Kiev din cauza simbolismului puternic pe care a ajuns să îl aibă orașul din regiunea Donețk și a temerilor că o deblocare a forțelor ruse de aici ar putea duce oricum la declanșarea unor ofensive în alte sectoare ale frontului.
Tot luni, The Kyiv Post a publicat un reportaj care a părut să coroboreze cel puțin în parte informațiile apărute în Bild. Mai mulți soldați ucraineni intervievați de jurnaliștii de la The Kyiv Post s-au plâns acestora că nu se simt protejați de conducerea armatei și că rușii lansează atacuri în valuri.
„Când mergi pe poziţie nu există nici măcar o şansă de 50/50 că vei ieşi de acolo (în viaţă). Şansele sunt ‘mai degrabă de 30/70”, afirma unul dintre militarii ucraineni intervievați.
Un altul, un medic militar originar din Odesa, a relatat că „batalionul nostru a sosit [la Bahmut] la jumătatea lunii decembrie, între celelalte plutoane eram 500”. „Luna trecută, nu mai eram decât 150 de oameni”, le-a spus acesta ziariştilor ucraineni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat indirect aceste informații în discursul său adresat națiunii luni seara, dând din nou asigurări că forțele Kievului nu se vor retrage de la Bahmut.
„Societatea trebuie să înţeleagă sensul operaţiunilor noastre de apărare, adevăratul sens. Astăzi, la reuniunea Statului Major, i-am întrebat direct atât pe comandantul Sirski (Oleksandr Sirski, comandantul operaţiunilor din Est – n.r.), cât şi pe şeful Statului Major Zalujnîi cum văd ei operaţiunea de apărare din sectorul Bahmut în continuare. Ar trebui să ne retragem sau să continuăm apărarea şi să consolidăm oraşul?”, a afirmat el.
„Ambii generali au răspuns: nu ne retragem şi ne întărim. Iar această poziţie a fost susţinută în unanimitate de către cei din Statul Major. Nu au existat alte poziţii”, a mai spus președintele Ucrainei.
De asemenea, Zelenski a ţinut să le atragă atenţia ucrainenilor să nu se lase înşelaţi de relatări care dezinformează „din partea unora care nici măcar nu pot să audă discuţiile secrete despre apărare, dar susţin că s-au luat presupuse decizii în materie de apărare”.