„Din când în când trebuie să mă uit în buletin. A apărut clar această problemă. Tânăr nu mai sunt. Am fost odată dar, sunt totuși mulți ani de atunci”, a declara Isărescu joi, potrivit sursei.
„Nici nu depinde de mine și n-are niciun rost să facem o discuție în tema asta. Parlamentul României decide. Noi stăm până în ultima clipă, ținem frâiele și pe urmă predăm mandatul boardului viitor, căruia îi spunem ce am făcut și ce mai e de făcut. Nu noi luăm această decizie (de a candida-n.red). Parlamentul hotărăște, partidele politice – așa cum spune legea. Noi trebuie să ne facem aici datoria până în ultimul moment”, a mai adăugat Isarescu.
Au loc discuții responsabile și serioase între cei care sunt propuși, dar până când nu ne cheamă Parlamentul, nu ne apucăm să comentăm, admite Guvernatorul.
El a pronunțat de peste 20 de ori termenul ”ajustare fiscală” în prezentarea Raportului privind inflația, exprimându-și convingerea că e foarte necesară și speranța că se va face gradual.
Investitorii străini observă cât de greu facem corecția fiscală, dar corecția trebuie să o facă Guvernul
„E clar că societatea nu acceptă și nu e vorba numai de anul electoral. Asta este țara în care trăim. Câte discuții nu sunt… Nici să tăiem cheltuieli nu e bine, nici să majorăm impozite nu e bine. Păi cum să reducem deficitul atunci? Doar să ne împrumutăm în continuare. Dar nici asta convine!”, spune Isărescu.
El a mai precizat că nu datoria României e adevărata problemă, ci deficitul. „Deficitul trebuie finanțat. A-l avea nefinanțat ca și cum ai avea cheltuieli pe care nu le onorezi. El trebuie să fie finanțat – din surse interne sau externe. Nu cred că suntem o țară care să ne putem juca cu finanțarea deficitului. Apar într-adevăr penalizările când ai deficit prea mare, în sensul căci cresc dobânzile. Investitorii străini observă cât de greu facem corecția fiscală, dar corecția trebuie să o facă Guvernul”, crede Isărescu.
Ce a mai spus Guvernatorul în conferință:
- Așteptările operatorilor economici- datorită măsurilor fiscale propuse și care au fost luate începând cu 1 ianuarie- arată o ușoară deteriorare în sensul creșterii așteptărilor inflaționiste. Așteptările analiștilor bancari sunt mai calme. Suntem la sfârșitul unui ciclu de circa 3-4 ani de când s-a declanșat criza. Și am făcut o comparație între România și alte trei țări cu care ne putem compara: Cehia, Polonia, Ungaria. Și observați că în tot acest interval 2021-2022-2023, România a avut inflația în continuare cea mai scăzută.
- Din punct de vedere al creșterii economice, într-adevăr, n-am sărit calul. Dar trebuie spus că am evitat recesiunea. Vă spuneam în urmă cu un an și jumătate că ne calibrăm de așa manieră politica monetară încât să evităm intrarea țării în recesiune. Pentru că avem o problemă fiscală grea.
- Avem deficite germene mari și, dintre cele patru țări, România, are situația fiscală cea mai dificilă, iar o recesiune ar face această situație și mai grea.
- Au apărut unele semne de detensionare a pieței muncii, care în trecut a fost o mare problemă. În ultimii ani s-a temperat numărul noilor angajări, s-a restrâns deficitul de forță de muncă și în continuare avem o scădere foarte importantă a dinamicii anuale a costurilor cu forța de muncă.
- Avem prima de risc de țară. Suntem penalizați din cauza deficitelor și în special din cauza deficitului fiscal, care este cel mai mare din zonă. Nu datoria publică este cea mai mare dintre cele patru țări, ci deficitul și dificultatea cu care România reușește să reducă acest deficit. Este o rezistență și pe partea de creștere a veniturilor, deci de impozitare, dar și pe partea de scădere a cheltuielilor.
- Bineînțeles că am discutat și un calendar potențial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. Dar atenție, avem acest comportament în sus al inflației din luna ianuarie. Ne trebuie cel puțin două luni care să confirme că inflația coboară categoric.
- Recunoaștem că avem o problemă fiscală majoră ca țară care se duce și în eficitul extern, care este cel mai mare din regiune. Da, probabil că abordarea politică și socială acceptabilă este să se facă gradual. Da și sprijinim acest proces de consolidare. Va fi greu după câte observăm aici, la Banca Națională. Deci probabil că cabordarea realistă este să reducem, să asigurăm gradual această consolidare fiscală.