Potrivit raportului comisarului extraordinar pentru persoane dispărute, în 2023 s-au „volatilizat” 29.315 de persoane, potrivit sursei.
Aproximativ 21.951 de sesizări de dispariții (75%) au vizat persoane sub 18 ani, iar 17.535 dintre acestea priveau copii și adolescenți străini. O creştere uriaşa față de anul 2022, când se înregistraseră 13 mii de dispariții. Fenomenul s-a intensificat în ultimii ani, coincizând cu creșterea debarcărilor (din 2015 încoace) şi depășind cu mult cifra minorilor italieni daţi dispăruţi.
Mulți au fost găsiți ulterior: 5.723 în viață, 2, din păcate decedați. Numai că 11.810 de tineri care au ajuns în Italia fără însoțitori continuă să fie daţi dispăruți şi nimeni nu știe unde au ajuns.
În 91% din cazuri sunt băieţi. Mulți fug din centrele de primire și părăsesc Italia pentru a se alătura familiei și prietenilor din Franța sau din nordul Europei. Majoritatea sunt tineri de 17 ani (6.146 de subiecți) care se îndepărtează spontan de comunitățile sau familiile de plasament.
Un mister pe care nimeni nu a reușit încă să-l descifreze
Foarte mulți își pierd urma și ajung să se ascundă: lucrează ilegal cu complicitatea unor compatrioți, apoi trimit banii către familiile rămase în țara de origine.
Cum este cazul, de exemplu, al egiptenilor: un flux care s-a intensificat în ultimii doi ani, fiind îndreptat mai ales către Lombardia și alte orașe din bogatul nord. Debarcă în Sicilia, sau intră în Italia după ce au parcurs ruta balcanică, după luni de călătorie în mijlocul violenței și privațiunilor.
Odată ajunşi în Italia sunt „pregătiți” să se prezinte la secțiile de poliție și cazărmi, pentru a fi îngrijiți de serviciile municipale locale. După care mulți dispar și își încep călătoria vieții, nu întotdeauna în limitele legalității. Aceasta este de fapt problema: se teme că armata copiilor pierduți va intra în rândurile lumii interlope sau, și mai rău, va ajunge victime ale traficului sexual.
Unele surse de investigație șoptesc că există și pericolul traficului de organe, însă nu există dovezi în acest sens. Oficial, doar 25 de tineri străini dintre cei dispăruți în 2023 ar fi putut deveni victimele unei infracțiuni.
Dar ce se întâmplă cu toți ceilalți este un mister pe care nimeni nu a reușit încă să-l descifreze. Excluzându-i pe cei care dintr-un motiv oarecare, poate birocratic, au scăpat de statistici, cifrele documentează un scenariu care lasă deschise întrebări incomode.
Minorii străini dispăruți provin în principal din Tunisia (3.362), Egipt (2.861) și Guineea (2.589). Urmează în ordine Coasta de Fildeș (1.572) și Afganistan (1.106). Origini diferite, cu un singur numitor comun: națiuni foarte sărace, în care viața unui copil sau adolescent poate avea un preț.