Autorităţile din Republica Moldova spun că întâmpină dificultăţi în a face faţă unei creşteri abrupte a cererilor de acordare a cetăţeniei depuse de persoane din Federaţia Rusă, trend care se înregistrează de când a început războiul din Ucraina, relatează Reuters, citat de HotNews.
„Situaţia geopolitică din regiune, creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a generat o creştere a numărului de persoane care doresc să obţină cetăţenia moldovenească”, a transmis luni Agenţia de Servicii Publice care se ocupă de cetăţenie şi paşapoarte, conform News.ro, care citează Reuters.
„Având în vedere creşterea numărului de cereri de acordare a cetăţeniei moldoveneşti”, agenţia cere Guvernului să extindă termenul de examinare a cererilor la şase luni, față de 20 de zile, cât este acum.
70% dintre solicitanţii de cetățenie a Republicii Moldova sunt ruşi
Instituţia a precizat că 70% dintre solicitanţi sunt cetăţeni ruşi şi 20% ucraineni, fără a oferi cifre specifice privind numărul celor care doresc să obţină cetăţenia Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
Republica Moldova, care în decembrie a primit aprobarea liderilor UE de a deschide negocieri de aderare la blocul comunitar, se bucură de un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. În plus, cetăţenii moldoveni care pot dovedi că strămoşii lor au trăit pe teritoriul României Mari înainte ca o parte din acesta să fie inclus în Uniunea Sovietică în 1940 au dreptul să solicite cetăţenia română şi, prin urmare, pot deveni cetăţeni UE.
Populaţia Republicii Moldova din epoca sovietică, de 4,3 milioane de locuitori, s-a redus la aproximativ 2,5 milioane – fără a pune la socoteală enclava Transnistria condusă de separatiştii pro-ruşi – după ce aproape un milion dintre cetăţenii moldoveni au plecat în căutarea unei vieţi mai bune. Republica Moldova post-sovietică a dezvoltat legături strânse cu România, membră a Uniunii Europene.
Guvernul pro-european al Republicii Moldova a denunţat invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi denunţă încercări ale Moscovei de a crea instabilitate şi chiar o tentativă de lovitură de stat, notează Reuters.
Rusia ar putea începe mobilizarea completă după alegerile prezidențiale din 2024
- Rusia ar putea începe mobilizarea completă după alegerile prezidențiale din Rusia din martie 2024, sugera, la finalul anului trecut, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, citat de The Guardian.
Potrivit cifrelor Kievului, Rusia ar pierde zilnic circa 1.000 de soldaţi pe frontul din Ucraina.
Parlamentul Rusiei a extins în iulie 2023 vârsta maximă la care bărbații pot fi mobilizați pentru a servi în armată cu cel puțin cinci ani – în cazul ofițerilor de rang înalt, până la vârsta de 70 de ani.
Rusia ridică limita superioară de vârstă a bărbaților pentru a fi chemați pentru serviciul militar obligatoriu de la 27 la 30 de ani și a îngreunat evitarea de către tineri a recrutării, trimițând acum ordinele de chemare pe mail.
Putin ar putea rămâne la președinție până în 2030
În 8 decembrie 2023, președintele rus Vladimir Putin a anunțatcă va candida la alegerile prezidențiale din acest an, care urmează să fie organizate pe parcursul a trei zile în luna martie.
TASS, cea mai cunoscută agenție de presă a statului rus, nota că „Vladimir Putin a acceptat să participe la alegerile prezidențiale din 2024” și că jurnaliștii au fost informați cu privire la acest lucru de către „participanții la o conversație cu șeful statului, care a avut loc după ceremonia de la Kremlin de Ziua Eroilor Patriei”.
„Președintele parlamentului RPD (n.r. așa-zisa Republică Populară Donețk), Artem Joga, a adresat o cerere corespunzătoare lui Putin, iar președintele rus a fost de acord, au spus participanții”, mai notează TASS.
Kremlinul a publicat ulterior o înregistrare video cu momentul, Joga fiind în uniformă militară în virtutea faptului că este un locotenent-colonel al armatei ruse.
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a decis ca alegerile prezidențiale din luna martie a acestui an să fie organizate pe parcursul a trei zile, o premieră pentru Rusia. Alegerile vor avea loc pe 15, 16 și 17 martie.
Putin, în vârstă de 71 de ani, căruia Boris Elțin i-a înmânat președinția în ultima zi a anului 1999, a ocupat deja funcția de președinte mai mult decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind chiar și mandatul de 18 ani al lui Leonid Brejnev.