Evenimentele din ultimii ani au condus la schimbări bruște și la o criză economică globală, forțând fiecare țară din lume să aleagă o tabără în „jocul” început de Kremlin. Războiul de amploare al Rusiei împotriva Ucrainei a zguduit stabilitatea globală, creând haos și incertitudine cu privire la viitor.
Premierul pro-rus al Ungariei, Viktor Orbán, un politician care și-a definit de mult poziția, face ca aceste vremuri deja dificile să fie și mai grele pentru țara sa și pentru cetățeni. În timp ce liderii altor state europene conștientizează pericolul agresiunii ruse și văd tot mai clar adevărata față a Rusiei, Orbán îl sprijină public pe Putin și nu consideră politica agresivă a acestuia o amenințare pentru Ungaria. Fiind premierul unei țări membre a UE și NATO, vederile sale contrazic principiile fundamentale ale valorilor europene.
Cu alte cuvinte, Orbán nu se încadrează deloc în tabloul unei Europe progresiste, care urmărește pacea și stabilitatea. Prin urmare, alegerile viitoare, programate pentru 2026, ar putea reprezenta pentru el un eșec, pentru prima dată de la venirea sa la putere în 2010. De altfel, victoria sa la ultimele alegeri din 2022 s-a datorat în mare parte unei strategii de „cumpărare” a voturilor, pentru care guvernul a cheltuit 5,35 miliarde de dolari.
Orbán intenționează să recurgă la aceeași schemă și înainte de alegerile următoare, dar rămâne de văzut dacă aceasta va mai funcționa. Majoritatea susținătorilor săi provin din mediul rural și dintre pensionari. Pe aceștia se bazează din nou, încercând să le câștige sprijinul prin subvenții pentru achiziția și renovarea locuințelor, creșterea salariilor și pensiilor, reducerea taxelor pentru familii și investiții în afaceri mici.
Totuși, situația economică actuală a Ungariei este mult mai precară decât în timpul alegerilor precedente. Nivelul de trai a scăzut mai mult decât în orice alt stat din UE, din cauza inflației ridicate. În plus, partidul de opoziție „Tisza” al lui Péter Magyar începe să câștige teren, în timp ce partidul lui Orbán, „Fidesz”, pierde tot mai mult din încrederea populației. Probleme economice suplimentare ar putea apărea din cauza eventualelor tarife impuse de SUA și a riscurilor de creștere a inflației, ceea ce ar înrăutăți și mai mult condițiile de viață ale ungurilor.
Desigur, „Fidesz” ar putea încerca să-și refacă popularitatea prin influențarea opiniei publice în mass-media. Totuși, niciun efort nu va putea repara, într-un timp atât de scurt, prejudiciul adus Ungariei de politicile lui Orbán.
Compania de asigurări Generali a publicat în ianuarie rezultatele unui sondaj realizat la nivelul UE, care a indicat o creștere semnificativă a pesimismului și o scădere a motivației populației în ceea ce privește situația financiară și economică a țării.
Conform Reuters, 12 economiști intervievați nu cred că Orbán va reuși să stimuleze economia până la un nivel de creștere de 3,4%, estimând un maxim de 2%. Comisia Europeană preconizează un avans de doar 1,8%, ceea ce nu se aliniază deloc cu ambițiile premierului ungar. Ultimii trei ani – care ar putea fi ultimul său mandat – pot fi considerați cei mai dezastruoși pentru economia Ungariei din ultimii 15 ani.
Un factor crucial îl reprezintă relațiile economice strânse dintre Ungaria și Rusia. În loc să caute alternative, autoritățile maghiare continuă să mărească dependența țării de resursele rusești, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la schimbările geopolitice și la sancțiuni. La fel ca majoritatea statelor UE, Ungaria ar fi putut renunța la gazul rusesc, dar nu a făcut-o. Dependența Budapestei de Moscova crește constant, fără a contribui la soluționarea crizei economice.
Viziunile pro-Kremlin ale lui Orbán împiedică Ungaria să se integreze pe deplin în Uniunea Europeană. Valorile politice ale țării și ale UE sunt din ce în ce mai divergente, ceea ce creează tensiuni în cadrul comunității europene și reprezintă un risc serios pentru Ungaria, care ar putea ajunge, mai devreme sau mai târziu, să-și piardă statutul de membru. Rezultatul alegerilor din 2026 va determina nu doar viitorul lui Orbán, ci și al întregii Ungarii, care va trebui să aleagă între valorile democratice sau un drum spre declin, sărăcie și dependență.
Imagine Viktor Orban, sursă