Publicația rusă The Moscow Times, citând doi oficiali ruși în funcție și o sursă apropiată de Kremlin, a dezvăluit planurile dictatorului Vladimir Putin cu privire la Ucraina. Așa-numitul președinte al Rusiei continuă să urmărească obiective maximaliste împotriva Ucrainei, în ciuda eforturilor SUA de a găsi soluții împotriva războiului în viitorul apropiat.
Acesta este exact mesajul pe care Kievul oficial încearcă de mult timp să-l transmită Occidentului, mai ales acum, când fostul președinte american Donald Trump continuă să se laude cu relațiile sale amicale cu Putin și să manifeste loialitate față de acțiunile criminale și perfide ale Kremlinului. Dacă americanii nu cred Ucraina, ar trebui cel puțin să ia în serios declarațiile celor apropiați de Putin, care cunosc exact intențiile acestuia.
Insiderii ruși susțin că, având în vedere complexitatea războiului ruso-ucrainean și o serie de factori decisivi, planurile lui Putin pot fi împărțite în două categorii: „maximul”, care reprezintă obiectivul suprem al Kremlinului, și „minimul”, a cărui realizare pare mai realistă, dar pentru care Rusia nu dispune încă de suficiente resurse.
PLANUL MAXIMAL
Planul maximal reflectă motivația fundamentală care îl animă pe Putin și pe susținătorii săi de ani de zile, fiind adevăratul motiv al declanșării războiului împotriva Ucrainei. Acesta presupune capitularea totală a Ucrainei, schimbarea regimului de la Kiev, distrugerea statalității ucrainene și înlocuirea oricărui element ucrainean cu unul rusesc. Practic, scopul final este transformarea Ucrainei într-o țară complet dependentă de Rusia, similară Belarusului.
Acest plan dezvăluie intențiile reale ale dictatorului rus, însă experiența de până acum a arătat că o astfel de strategie nu poate fi aplicată prin cuceriri teritoriale. Rusia s-a confruntat cu o rezistență ucraineană neașteptată, care continuă să apere statalitatea țării.
PLANUL MINIMAL
Mult mai realist pare a fi planul minimal, care prevede ocuparea completă de către Rusia a patru regiuni ucrainene: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Chiar și pentru această variantă, însă, Moscova ar avea nevoie de ani de război și de speranța că Ucraina nu își va dezvolta armata și nu va mai primi ajutor din partea partenerilor occidentali. În caz contrar, nici acest plan nu va fi realizabil, având în vedere refuzul ferm al Kievului de a face concesii și poziția Occidentului, care continuă să sprijine Ucraina.
Întrucât implementarea acestor planuri a devenit imposibilă în condițiile actuale – atât pe front, cât și în sfera politică – Putin, potrivit insiderilor, dorește să apeleze la un plan de rezervă.
STRATEGIA KREMLINULUI: DESTABILIZAREA INTERNĂ A UCRAINEI
Deși frontul se mișcă lent și ambele tabere suferă pierderi colosale, Kremlinul pare să-și fi mutat accentul de la o invazie militară la o strategie politică: discreditarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și îndepărtarea acestuia de la putere, urmând ca Rusia să preia controlul Ucrainei din interior, prin influențarea guvernării.
Este bine cunoscut faptul că Rusia are o rețea extinsă de politicieni pro-Kremlin și agenți infiltrați în structurile de putere din diverse state. Acesta este unul dintre principalele mecanisme prin care Moscova controlează situația globală și influențează deciziile esențiale. În cazul Ucrainei, miza este și mai mare: dacă Putin reușește să-l înlăture pe Zelenski, există o probabilitate ridicată ca un politician pro-rus să preia conducerea țării și să accepte rapid toate condițiile impuse de Moscova.
„Zelenski nu va accepta concesii teritoriale. Trebuie să eliminăm problema de la rădăcină”, a declarat un oficial rus anonim.
Pentru a-și atinge scopul, Rusia mizează pe o amplă campanie de discreditare a președintelui ucrainean. Kremlinul promovează de mult timp narațiunea privind „nelegitimitatea” lui Zelenski și necesitatea organizării de alegeri în Ucraina în timpul războiului. Moscova încearcă să convingă Occidentul, în special SUA, să exercite presiuni asupra Kievului pentru organizarea scrutinului, astfel încât Zelenski să fie forțat să cedeze puterea. În paralel, Rusia răspândește în mod activ falsuri despre guvernul ucrainean, acuzându-l că nu respectă un așa-zis „armistițiu” și că este dornic să continue războiul. În realitate, tocmai Rusia este cea care a încălcat orice acord.
PERICOLUL ALEGERILOR ÎN TIMP DE RĂZBOI
Biroul Președintelui Ucrainei a subliniat în repetate rânduri că organizarea de alegeri în timpul războiului este imposibilă. Motivele sunt evidente: desfășurarea procesului electoral în condiții de bombardamente continue ar fi extrem de dificilă și periculoasă. În plus, milioane de ucraineni sunt dispersați în întreaga lume, ceea ce ar complica și mai mult organizarea scrutinului.
Intenția Rusiei de a avea acces direct la puterea din Ucraina, confirmată de surse apropiate lui Putin, demonstrează clar riscurile organizării de alegeri în acest moment. Aceasta nu este doar o amenințare la adresa statalității ucrainene, ci și un pericol pentru țările vecine, care ar putea deveni următoarele ținte ale Moscovei, dacă Putin își duce la capăt planul.
Pentru ca alegerile să aibă loc în Ucraina, este necesar, în primul rând, să fie garantată securitatea. Atât timp cât Rusia continuă războiul și în Ucraina este în vigoare legea marțială, Constituția nu permite organizarea de alegeri. Prin urmare, narațiunea Kremlinului privind „nelegitimitatea” lui Zelenski nu are nicio bază juridică sau factuală.
Imagine: Vladimir Putin, sursa (https://www.digi24.ro/stiri/externe/corespondenta-secreta-obtinuta-de-hackerii-ucraineni-planurile-lui-putin-dupa-ce-castiga-alegerile-2720435)