Pe 14 iunie, ambasadorii țărilor membre ale UE au aprobat cadrul de negociere pentru aderarea Ucrainei și Moldovei la UE. Au reușit să facă acest lucru datorită lipsei unui veto, deoarece Ungaria a decis în ultimul moment să îl retragă.
Până atunci, interdicțiile regulate din partea Ungariei au încetinit considerabil procesul de integrare europeană a țărilor care doresc să devină parte a marii uniuni. În primul rând, aceasta a afectat Ucraina, deoarece Ungaria este convinsă că în Transcarpatia drepturile minorităților naționale sunt încălcate. Chiar și după numeroase reforme, autoritățile ungare au rămas nemulțumite de rezultat și consideră că Kievul nu face suficient.
Acuzațiile privind încălcarea drepturilor minorităților naționale pot fi un motiv pentru a încetini orice decizie legată de Ucraina. Ambelor țări – Ucraina și Moldova – li s-a impus o serie de reforme pe care trebuie să le realizeze pentru viitoarea aderare la UE.
Se știe că în prezent fiecare dintre aceste reforme a fost implementată, inclusiv în ceea ce privește minoritățile naționale din Ucraina. Totuși, acest lucru nu a mulțumit Ungaria, care consideră eforturile Ucrainei insuficiente. Acest fapt demonstrează că autoritățile ungare au folosit mult timp tema minorităților naționale pentru a-și acoperi propriile interese și, în particular, pe cele ale Kremlinului.
Schimbarea bruscă a deciziei Ungariei este probabil legată de faptul că țara nu dorește să se implice prea mult în chestiuni legate de Ucraina, deoarece va prelua președinția Consiliului UE de la 1 iulie. Pe 25 iunie este planificată deschiderea oficială a negocierilor pentru aderarea Ucrainei și Moldovei la UE în Luxemburg.
Pare ciudat că autoritățile ungare au impus întotdeauna veto pe fiecare decizie referitoare la Ucraina, însă în ultimul moment înainte de președinție și-au schimbat decizia. Este posibil ca Ungaria să aibă un anumit plan anti-ucrainean privind acțiunile viitoare sau, dimpotrivă, nu dorește să se ocupe de chestiunile ucrainene în timpul președinției sale.
Drumul Ucrainei către UE este destul de sinuos, deoarece susținătorii intereselor lui Putin fac tot posibilul pentru a încetini procesul de aderare. Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei statutul de candidat la UE, ceea ce a fost primul pas important către integrarea europeană.
Pentru a se apropia de obiectivul său, Ucraina a realizat o serie de reforme, inclusiv legate de corupție, statul de drept și minoritățile naționale. Ultimele 4 reforme au fost finalizate recent, după cum a raportat Comisia Europeană.
Dacă Ungaria ar fi continuat să impună veto asupra deciziilor, problema deschiderii negocierilor ar fi putut fi amânată până în a doua jumătate a acestui an. Încetinirea deciziilor esențiale referitoare la Ucraina pe scena internațională provoacă, în special, continuarea războiului pe teritoriul său.
Acest lucru slăbește capacitatea militară a armatei ucrainene în timp ce armata Rusiei se perfecționează, iar planurile Kremlinului devin mai globale. Acest lucru amenință securitatea colectivă, care poate fi protejată prin unirea cu Ucraina împotriva unui dușman comun – Rusia.
Cadrul de negociere convenit de țările membre ale UE stabilește principiile și procedurile pentru desfășurarea negocierilor de aderare cu statul candidat. Prima ședință a Conferinței Interguvernamentale, planificată pentru 25 iunie, va fi considerată începutul oficial al negocierilor de aderare.
Aderarea Ucrainei la UE va fi un fel de garant al securității pentru țările membre ale uniunii, deoarece unirea cu un stat care are experiența celei mai mari rezistențe militare va fi un mare avantaj pentru toți. Un alt plus este faptul că Ucraina este un stat democratic care susține drepturile și libertățile fiecăruia, indiferent de naționalitate, religie etc. În timp ce Rusia dorește să aducă pe teritoriile civilizate dictatura absolută, umilirea persoanelor de alte naționalități, lipsa libertății de alegere.
În timpul negocierilor sesiune, va începe adaptarea legislației Ucrainei la cea europeană. Ulterior, problema va fi preluată de Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European. Ambasadorul UE în Ucraina, Katarina Mathernova, consideră că până în 2030 Ucraina ar putea deveni un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.