Incursiunile obiectivelor aeriene rusești pe teritoriul țărilor NATO, în special România, continuă. În urma unei conferințe de presă cu oficiali ai apărării din cadrul NATO, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat ferm intenția de a întări apărarea antiaeriană și antirachetă a țărilor membre. El s-a adresat în mod special României, pe teritoriul căreia drone sau rachete rusești pătrund cel mai des, iar uneori cad chiar și fragmentele lor: „NATO își exprimă solidaritatea și îndemnăm autoritățile române să răspundă eficient acestui incident”.
Secretarul general a făcut referire la un incident recent, când, pe 17 octombrie, o dronă a intrat 14 km pe teritoriul județului Constanța. Doi avioni de luptă românești F-16 și două aparate spaniole F-18 au fost ridicate în aer, însă ținta a dispărut curând.
Țările europene trebuie să înțeleagă că agresiunea rusească nu amenință doar ucrainenii. Când obiectivele rusești trec frontierele și continuă zborul, acest lucru este făcut pentru a intimida și pentru a arăta că Rusia „poate face orice dorește”. Reacția Occidentului la astfel de incidente determină următoarele acțiuni ale Rusiei. Este clar că răspunsul liderilor occidentali a fost insuficient pentru a opri aceste acțiuni din partea Rusiei. La început, când astfel de incidente au apărut pentru prima dată, nu a existat nicio reacție. În România și Polonia, aceste evenimente au fost chiar negate inițial, însă, cu timpul, au început să fie confirmate.
Chiar și apartenența României la NATO nu a dus la protecția imediată a cetățenilor săi din partea altor state membre. Liderii occidentali și-au exprimat doar îngrijorarea, dar aceste declarații nu au avut niciun efect asupra Kremlinului. Pentru a opri „toată permisivitatea” Rusiei, NATO trebuie să acționeze, iar declarația lui Mark Rutte privind întărirea apărării aeriene oferă speranță unui răspuns decisiv la agresiunea rusă.
Occidentul trebuie să transmită Kremlinului un semnal clar că Rusia nu va rămâne nepedepsită și că fiecare act criminal va fi urmat de sancțiuni. Secretarul general al NATO a declarat că Alianța intenționează să achiziționeze mii de noi sisteme de apărare antiaeriană, sute de avioane moderne de generația a cincea, inclusiv F-35, precum și o mie de rachete Patriot. De asemenea, a adăugat că protecția flancului estic al Alianței a fost semnificativ întărită, iar recent, în Grecia, au avut loc exercițiile militare Ramstein Flag 24 dedicate apărării antiaeriene.
România trebuie să ofere un răspuns ferm la ceea ce Kremlinul consideră permisivitate. În cazul unor noi incursiuni ale obiectivelor rusești pe teritoriul său, aviația română ar trebui să le doboare imediat. În caz contrar, Rusia va percepe condamnările verbale drept un semnal verde.
Anterior, Biroul Președintelui Ucrainei a comentat această situație: „S-a efectuat un experiment, s-a obținut un rezultat. Acum inamicul știe – NATO nu va răspunde la încălcarea spațiului său aerian”.
Încălcarea spațiului aerian al țărilor membre NATO și UE fără o reacție substanțială a devenit pentru Rusia un fel de joc, în care testează răbdarea Occidentului. Cu toate acestea, principala amenințare constă în pericolul real pentru viețile omenești, iar cu cât acest lucru se va opri mai repede, cu atât mai multe vieți vor fi salvate.
Aceasta se aplică și participării țărilor vecine cu Ucraina la doborârea obiectivelor care încă nu au traversat granița, dar s-au apropiat de aceasta sau zboară în localitățile de graniță ale Ucrainei. În acest fel, Occidentul ar putea asigura siguranța cetățenilor săi și ar ușura sarcina forțelor de apărare aeriană ucrainene, care sunt suprasolicitate din cauza atacurilor regulate ale Rusiei.
Apelul lui Mark Rutte către România nu ar trebui să fie ignorat. Faptul că aviația română a fost ridicată în aer în timpul amenințării arată că autoritățile române încep să își schimbe abordarea. Cu cât răspunsul va fi mai ferm, cu atât amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Occident va fi mai mică.