Iranul a prezentat marţi ceea ce oficialii de la Teheran spun că este prima rachetă balistică hipersonică de producţie internă, a relatat agenţia oficială de presă IRNA, citată de Reuters și News.ro.
Rachetele hipersonice pot zbura de cel puţin cinci ori mai repede decât viteza sunetului şi pe o traiectorie complexă, ceea ce le face dificil de interceptat.
În luna noiembrie a anului trecut, republica islamică a declarat că a construit o rachetă balistică hipersonică ce se poate manevra în şi în afara atmosferei, fără a prezenta însă noua armă.
Presa de stat iraniană a publicat marți imagini ale rachetei denumite „Fattah”, prezentată acum în cadrul unei ceremonii la care au participat preşedintele Ebrahim Rahisi şi comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei, trupele de elită ale ţării.
Ce spune Iranul despre racheta hipersonică pe care a dezvoltat-o
„Racheta hipersonică Fattah, ghidată cu precizie, are o rază de acţiune de 1.400 km şi este capabilă să penetreze toate scuturile de apărare”, a declarat Amirali Hajizadeh, şeful forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, citat de presa de stat iraniană.
Televiziunea de stat a declarat că racheta Fattah a Iranului poate viza „sistemele antirachetă avansate ale inamicului şi reprezintă un mare salt generaţional în domeniul rachetelor”.
Viteza maximă a lui Fattah a atins nivelul Mach 14 (15.000 km/h), a adăugat aceasta.
„Poate ocoli cele mai avansate sisteme antibalistice ale Statelor Unite şi ale regimului sionist, inclusiv Iron Dome al Israelului”, susţine televiziunea de stat iraniană.
Rachetele balistice iraniene, motiv de dispută cu Occidentul
În ciuda opoziţiei SUA şi a Europei, republica islamică a declarat că îşi va dezvolta în continuare programul de rachete pe care le numește defensive.
Cu toate acestea, analiştii militari occidentali spun că Iranul îşi exagerează uneori capacităţile rachetelor. Îngrijorările legate de rachetele balistice ale Iranului au contribuit la decizia preşedintelui american de atunci, Donald Trump, de a retrage în 2018 SUA din pactul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu şase mari puteri.
Trump a reimpus sancţiunile americane asupra Iranului după ieşirea din acordul nuclear, ceea ce a făcut Teheranul să reia activităţile nucleare interzise anterior şi a reînviat temerile americane, europene şi israeliene că Iranul încearcă să producă o bomba atomică.
Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru salvarea acordului nuclear au intrat în impas anul trecut din cauza sprijinului acordat de Iran Rusiei în războiul din Ucraina și a reprimării brutale a protestelor izbucnite în republica islamică după moartea tinerei în custodia Poliției Moravurilor.
Israelul se opune eforturilor depuse de puterile mondiale pentru a revigora acordul nuclear cu Teheranul şi ameninţă de mai mult timp cu lovituri militare de precizie asupra instalațiilor sale nucleare în cazul în care diplomaţia eşuează.