Sari la conținut

Îți va mai crește rata la bancă sau îți va scădea? O discuție despre bănci, inflație, energie și complicatul an electoral cu Ionuț Lianu-CEC Bank

Când vine vorba de remunerarea depozitelor, băncile din România fiind supra-lichide (de mulți ani încoace) se întreabă unde să plaseze banii cât mai eficient. „Evident, creditarea e prima alternativă. Dar ne uităm și la prețurile titlurilor de stat…Ne gândim ok, atragem bani, dar unde putem să-i plasăm? În credite, în titluri, în tranzacții interbancare…? Toate băncile au cam aceleași preocupări, iar opțiunile sunt destul de limitate”, explică pentru HotNews Ionuț Lianu, Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank. Am discutat cu el despre cum îți calculează banca dobânda la credit sau la depozit, despre complicatul an electoral 2024 și mai ales despre ce va urma după, dar și despre tranziția verde, globalizare, inflație sau salarii.

Vedem creștere economică în acest an, dar și un deficit fiscal mai mare decât decât în alte țări. Și atunci probabil că la noi, cuvântul de ordine va fi prudența

Rep: În ultimii 3 ani BNR a urcat rata dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 7%, cât e în prezent. Când estimați că va tăia BNR din dobânda cheie și când ar putea scădea dobânzile în piață ?

Ionuț Lianu: Cel mai probabil vom vedea scăderi ale dobânzii, primele scăderi din acest an, undeva în vară. Aici, în România, lucrurile sunt puțin mai nuanțate, spre deosebire de zona euro, unde Germania e deja practic în recesiune, și unde vedem probabilitatea mai mare de reducere relativ rapidă a dobânzilor.

La noi vedem încă o creștere economică în acest an, dar și un deficit fiscal mai mare decât în alte țări europene. Și atunci probabil că la noi, cuvântul de ordine va fi prudența. Nu știm cu precizie momentul în care va decide Banca Națională să reducă dobânzile, dar ne așteptăm la o primă reducere în acest an.

Deja am văzut alte țări din regiune care au redus dobânzile, deci trendul acesta de tăieri de dobândă este pornit. Sigur că trebuie să te asiguri că, odată redusă dobânda, inflația nu se va reaprinde pentru ca apoi să fii nevoit să o crești din nou. De asta, acolo unde există creștere economică relativ bună, cum este și în cazul României, traiectoria de reducere dobânzi va fi una probabil prudentă.

Rep: După ce BNR decide să taie din dobânda cheie, la cât timp vor începe să taie și băncile din dobânzi?

Ionuț Lianu: Să știți că aici lucrurile depind de mai mulți factori. Nu doar dobânzile în sine reprezintă singurul factor. De exemplu, în ultimul an există un exces de lichiditate în piață care a contribuit deja la o reducere a dobânzilor interbancare. Am văzut apoi o reducere a randamentelor la titlurile de stat. Și da, și la un început de reducere de dobânzii bonificate la depozite. Toate acestea în condițiile de menținere a nivelului dobânzii de politică monetară.

Sunt mai mulți factori care influențează dobânzile practicate de o bancă

Ceea ce vreau să spun este că sunt mai mulți factori care influențează dobânzile practicate de o bancă. BNR stabilește un interval practic în care dobânzile se pot mișca, dar în funcție de condițiile din piață, ele se pot mișca mai repede, în sus sau în jos. CEC Bank, care are o tradiție de 160 de ani, își propune să joace în continuare un rol activ în încurajarea unui comportament financiar responsabil, iar economisirea este un element esențial. De aceea, susținem activitatea de economisire prin produse ușor de accesat, cu dobânzi competitive.

Rep: Dar, apropo de de dobânzi: Cum se calculează ele? Cum stabilește o bancă cu ce dobândă să dea un împrumut?

Ionuț Lianu: Prin natura lor, băncile trebuie să atragă resurse (capitaluri) pentru a putea face plasamente. Toate calculele pornesc de la costul acestor resurse. Dar nu costul neapărat istoric și nici costul din momentul respectiv al surselor, cât mai degrabă o anticipare a costurilor pe termen mediu al surselor.

Rep: Adică?

Ionuț Lianu: Vă dau un exemplu: în 2022, undeva pe la jumătatea anului, costul istoric al surselor la momentul respectiv era undeva la 2% în timp ce dobânzile interbancare se duceau spre zona 7-8%. Era evident că, din acel moment, costul surselor va crește. Mă refer la depozitele bancare, pentru că ele sunt principalele surse de acordare a creditelor pentru bănci. Prin urmare devenise evident că orice plasament pe care îl faci începând din acel moment trebuie să țină cont de de aceste anticipări. Fiecare bancă lucrează cu modele prin care încearcă să anticipeze costul surselor în dinamică și pe termen mediu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!