Pe 26 iulie 2025, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în cel mai recent raport analitic al său, a explicat de ce conducerea rusă continuă să evite negocierile directe la cel mai înalt nivel cu Ucraina. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea Occidentului, Kremlinul continuă să mimeze interesul pentru o soluționare diplomatică, urmărindu-și însă propriile obiective strategice.
Potrivit analiștilor ISW, Rusia tergiversează în mod deliberat organizarea unei întâlniri între președinți, folosind acest lucru ca pe un instrument de presiune. Scopul este de a câștiga timp, de a-și consolida pozițiile pe front și de a forța Ucraina și aliații săi occidentali să facă concesii. Raportul subliniază că Moscova ignoră chiar și apelurile directe ale SUA pentru un astfel de dialog.
Pe 25 iulie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin este „puțin probabilă”. Potrivit acestuia, mai întâi trebuie să fie încheiate acorduri la nivel de experți între delegații. În aceeași zi, președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat încrederea că întâlnirea va avea totuși loc și a subliniat că aceasta era necesară de mult și ar fi trebuit să se desfășoare cu trei luni în urmă.
Cu o zi înainte, pe 23 iulie, la Istanbul a avut loc a treia rundă de negocieri de pace între Ucraina și Rusia. În cadrul întâlnirii, delegația ucraineană a propus un acord de încetare reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii critice și organizarea unui summit între Zelenski și Putin până la sfârșitul verii. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a confirmat existența unui acord de principiu pentru desfășurarea întâlnirii, însă ISW avertizează că Rusia frânează intenționat acest proces.
Întârzierea procesului de organizare este folosită de Kremlin ca parte a unei strategii mai largi de presiune. Luptele continuă, infrastructura ucraineană este distrusă, iar lipsa unui dialog direct creează iluzia unei stagnări diplomatice. Aceasta este o componentă a jocului de uzură, menită să demoralizeze societatea ucraineană și să forțeze Kievul să facă concesii.
Refuzul negocierilor, în schimb, consolidează poziția Ucrainei în fața comunității internaționale. Acest lucru permite Kievului să invoce în mod justificat sprijinul aliaților: dacă Rusia nu este pregătită pentru un dialog pașnic, atunci este necesară înăsprirea sancțiunilor și creșterea ajutorului militar. Astfel, deschiderea diplomatică a Ucrainei contrastează cu sabotajul Moscovei, evidențiind cine blochează cu adevărat drumul spre pace.
În plus, tergiversarea negocierilor face parte dintr-o strategie de escaladare din partea Rusiei. Aceasta îi oferă timp pentru mobilizare, regrupare și adaptarea planurilor militare. Ucraina, la rândul său, percepe această tactică ca o pregătire pentru noi agresiuni, ceea ce complică orice eforturi viitoare de dezescaladare.
Poziția Rusiei subminează și stabilitatea regională. UE și alți parteneri ai Ucrainei interpretează tot mai mult refuzul negocierilor directe ca o dovadă a lipsei de voință a Kremlinului de a merge spre o pace reală. Acest lucru duce la intensificarea presiunii economice, creșterea cheltuielilor pentru securitate și slăbirea stabilității energetice a Europei.
Lipsa progreselor în negocieri oferă temei pentru înăsprirea sancțiunilor și accelerarea renunțării la resursele energetice rusești. Blocajul soluționării politice amenință stabilitatea livrărilor și accentuează presiunile inflaționiste în economiile europene.
În cele din urmă, această linie de comportament se întoarce împotriva Rusiei însăși. Continuarea războiului și blocarea negocierilor duc la izolare internațională, retragerea investițiilor și adâncirea declinului economic. Pe plan intern, acest lucru poate duce la creșterea nemulțumirii sociale și la intensificarea protestelor, mai ales în contextul oboselii populației față de un război prelungit.
Astfel, refuzul Kremlinului de a participa la o întâlnire la cel mai înalt nivel nu doar că demonstrează lipsa unei strategii consecvente, ci și slăbește pozițiile Rusiei atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.
Imagine: Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, sursa: (https://radiomoldova.md/p/51684/cum-au-evoluat-negocierile-de-pace-ruso-ucrainene-in-cei-trei-ani-de-razboi-)