Conferința de Securitate de la München (MSC) a prezentat raportul „Multipolarizare”, care reflectă noile realități ale relațiilor internaționale. Lumea se îndreaptă tot mai mult către un sistem multipolar, însă acest proces este însoțit de intensificarea conflictelor, a contradicțiilor ideologice și a instabilității politice.
Principala concluzie a experților este că epoca dominației occidentale, stabilită după Războiul Rece, se apropie de sfârșit. SUA își pierd rolul de garant absolut al ordinii mondiale, în timp ce China și Rusia își consolidează ambițiile, iar în interiorul statelor occidentale populismul câștigă tot mai mult teren. Acest context creează premisele pentru o nouă luptă globală pentru influență, al cărei rezultat rămâne incert.
Unul dintre factorii-cheie ai schimbărilor din sistemul internațional este redefinirea rolului SUA. Victoria lui Donald Trump a dus la o reconsiderare a politicii externe americane. Washingtonul se concentrează mai mult pe interesele naționale, reducând implicarea în structurile internaționale, diminuând sprijinul pentru aliați și axându-se pe limitarea influenței Chinei.
Această abordare a creat un vid de putere pe care alte state încearcă să-l umple. UE, în pofida declarațiilor despre autonomia strategică, rămâne dependentă de SUA în materie de securitate. NATO se confruntă cu incertitudini, iar sprijinul pentru Ucraina, crucial pentru menținerea influenței occidentale, nu mai este considerat o prioritate absolută.
Rămâne întrebarea: va duce această strategie la un haos crescut sau va crea un sistem mai echilibrat? Deocamdată, experții tind spre prima variantă: fără un leadership activ al SUA, organizațiile internaționale devin mai slabe, iar instabilitatea se amplifică.
China vede multipolaritatea ca o oportunitate de a-și consolida rolul global, poziționându-se drept lider al Sudului Global. Însă, în Occident, această strategie este percepută mai degrabă ca o retorică ce maschează rivalitatea geopolitică cu SUA. Expansiunea economică a Beijingului și sprijinul său pentru Rusia provoacă tot mai multe îngrijorări în Europa și America.
În schimb, Rusia promovează multipolaritatea prin conceptul de „civilizații suverane”, unde marile puteri controlează propriile regiuni. Totuși, resursele limitate pun sub semnul întrebării capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung această strategie. Războiul din Ucraina îi epuizează potențialul militar, iar sancțiunile economice și izolarea tehnologică îi reduc manevrabilitatea.
Cu toate acestea, Rusia continuă să influențeze sistemul internațional prin dezinformare, ingerințe electorale, amenințări hibride și șantaj nuclear. Astfel, rămâne un adversar serios pentru Occident, deși slăbit.
O parte importantă a raportului MSC analizează viitorul războiului din Ucraina. Potrivit experților, presiunile asupra Kievului pentru a accepta o pace rapidă avantajează Rusia. Kremlinul ar putea folosi negocierile pentru a-și consolida controlul asupra teritoriilor ocupate, a bloca aderarea Ucrainei la NATO și a se pregăti pentru o nouă agresiune.
Totuși, SUA nu au încă o strategie clară. Dacă o nouă administrație Trump adoptă o poziție dură față de Rusia, șansele Kremlinului de a îngheța conflictul în condiții favorabile vor scădea. Dar dacă Washingtonul va alege o abordare pragmatică, prioritizând problemele interne, Ucraina ar putea avea dificultăți în a obține sprijin pe termen lung.
Între timp, Kremlinul se confruntă cu probleme tot mai mari: pierderi militare, resurse limitate și scăderea veniturilor din exporturile energetice. Rusia își pierde stabilitatea economică, dar rămâne de văzut cât timp va putea compensa aceste pierderi prin măsuri represive interne și sprijinul aliaților săi, precum China și Iranul.
Raportul MSC avertizează că lumea este departe de a atinge un echilibru multipolar stabil. În locul unui sistem armonios de cooperare între state, se observă o intensificare a luptei pentru influență, ceea ce crește riscul unor noi conflicte.
Pentru a evita haosul, este necesară o „depolarizare” – găsirea unor abordări comune pentru soluționarea problemelor globale. În caz contrar, lumea se va îndrepta spre o fragmentare tot mai pronunțată, unde competiția pentru resurse, tehnologii militare și sfere de influență va deveni principalul motor al relațiilor internaționale.
Întrebarea-cheie a următorului deceniu este: vor reuși marile puteri să stabilească noi reguli ale jocului sau lumea va aluneca definitiv într-o epocă a competiției geopolitice dure, în care diplomația cedează locul forței militare?
Răspunsul depinde în mare măsură de deciziile pe care le vor lua liderii SUA, ai UE, Chinei și Rusiei în următorii ani. Conferința de la München a demonstrat că aceste decizii nu vor influența doar soarta unor state individuale, ci și viitorul întregii ordini mondiale.
Imagine: ilustrativă, sursă