În ultima lună, atât în presa internațională, cât și în culisele conferințelor politice, subiectul negocierilor de pace între Ucraina și Rusia a devenit tot mai intens discutat. Declanșatorul acestei teme a fost victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA.
Recent, o delegație ucraineană a ajuns în SUA pentru a purta discuții la nivel înalt cu administrația lui Donald Trump, în încercarea de a atenua divergențele majore privind soluționarea conflictului cu Rusia, chiar înainte ca noul președinte american să își preia oficial mandatul. Andrii Yermak, șeful biroului președintelui Ucrainei, s-a întâlnit cu Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, și cu Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate națională. La întâlnire a participat și vicepreședintele J.D. Vance. Potrivit surselor, Yermak a vizitat Washingtonul pentru a construi relații cu consilierii lui Trump. Anterior, acesta s-a întâlnit în Florida cu Susie Wiles, noua șefă a personalului Casei Albe.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, pentru ca Kievul să ia în considerare oprirea războiului, este necesar ca regiunile neocupate ale Ucrainei să primească statutul de membru NATO. Cu toate acestea, consilierii lui Trump au discutat planuri de pace care includ recunoașterea anexării de către Rusia a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei și amânarea accesului Ucrainei în NATO.
Atitudinea societății față de negocierile de pace
Mai mult de jumătate dintre ucraineni susțin inițierea negocierilor de pace pentru a opri ostilitățile declanșate de Kremlin. Conform unui sondaj publicat pe 20 noiembrie de institutul american Gallup, doar 38% dintre ucraineni doresc continuarea războiului până la victorie, în timp ce 52% susțin începerea procesului de negociere. Comparativ, în 2022, doar 22% dintre ucraineni erau dispuși să negocieze, iar 73% susțineau continuarea luptei.
Cea mai scăzută proporție a susținătorilor războiului este în regiunile din estul Ucrainei: Harkov, Dnipro, Zaporojie și Donețk, unde doar 27% sprijină continuarea conflictului. În regiunile centrale și vestice, peste 40% dintre respondenți susțin prelungirea luptelor.
În rândul celor care susțin negocierile, 52% cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru concesii teritoriale, în timp ce 38% se opun acestei idei. Conform ucrainenilor, Uniunea Europeană (70%) și Regatul Unit (63%) ar trebui să joace un rol cheie în procesul de pace.
În Rusia, situația este și mai interesantă. În ultimele săptămâni, atât mass-media oficială rusă, cât și canalele de Telegram, au început să pregătească societatea pentru posibilitatea unor negocieri. Oficialii ruși, precum Dmitri Peskov și Serghei Narîșkin, au confirmat deschis această posibilitate, utilizând mesaje precum „nu poți purta război împotriva întregii lumi, dar este o experiență valoroasă” sau „în lumea modernă, victoria este posibilă doar într-un război rapid”.
Un sondaj recent al companiei sociologice rusești Russian Field arată că 52% dintre ruși sprijină trecerea la negocieri de pace, în timp ce doar 36% susțin continuarea războiului. Aceasta reprezintă cea mai scăzută proporție a susținătorilor războiului și cea mai mare a susținătorilor păcii de la începutul invaziei.
O șansă pentru schimbare
Situația actuală arată similarități cu regimul aliat al lui Vladimir Putin, dictatorul sirian Bashar al-Assad. Mass-media și populația rusă indică tot mai clar că societatea rusă cere o dezvoltare pe care actualul guvern și ideologia sa nu o pot oferi. În acest context, societatea civilă rusă are un rol esențial. În momentul începerii negocierilor, aceasta trebuie să apere dreptul la o viață pașnică și la progres economic. Dacă acest lucru nu a fost posibil în 2022, anul 2025 poate reprezenta o șansă pentru Rusia de a-și recâștiga statutul de națiune puternică.
Imagine ilustrativă, sursă: https://www.libertatea.ro/stiri/rusia-a-anuntat-primul-lucru-pe-care-il-vrea-de-la-ucraina-ca-sa-inceapa-negocierile-de-pace-5112108