Miniștrii de interne din Uniunea Europeană se întâlnesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre modul în care trebuie gestionați migranții care sosesc pe mare, în condițiile în care Italia și Germania sunt îngrijorate de creșterea imigrației, iar Berlinul a anunțat controale la frontieră, deși este în zona de liberă circulație Schengen, transmite Reuters, citat de sursă.
- De menționat că în România au existat speranțe că la acest Consiliu JAI se va repune pe tapet extinderea spațiului Schengen, dar Austria și-a menținut opoziția față de idee, așa că subiectul nu a ajuns pe ordinea de zi. Consiliul JAI se va mai reuni anul acesta pe 19 – 20 octombrie și 4 – 5 decembrie.
Miniștrii de interne reuniți la Bruxelles vor încerca să ajungă la un acord asupra unui mecanism de repartizare a solicitanților de azil care ajung în Europa și vor discuta dacă blocul celor 27 de națiuni ar trebui să încerce să ajungă la un acord cu Egiptul pentru ca acesta să prevină îmbarcări de migranți de pe malul de sud al Mediteranei.
Voci critice au spus că un acord similar încheiat recent cu Tunisia nu respectă drepturile omului, dar mai multe acorduri potențiale sunt în vedere, după ce Italia a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că sosirile din Lampedusa le-au depășit deja pe cele din 2022, an în care premierul Italiei, Giorgia Meloni, a câștigat alegerile interne cu un program anti-imigrație.
„Există multă neliniște în vecinătatea (directă) a Europei”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, pentru Reuters.
„În ceea ce privește întrebarea dacă ar trebui sau nu să avem mai multe acorduri de acest tip, răspunsul va fi cel mai probabil un `da` din partea unei majorități din jurul mesei”, a adăugat acesta.
Toți ochii sunt acum pe Germania
Toți ochii sunt acum pe Germania pentru a vedea dacă ministrul de interne Nancy Faeser aduce la Bruxelles un acord al coaliției de guvernare care să permită Berlinului să susțină așa-numitul “mecanism de criză” pentru distribuirea refugiaților și migranților în cadrul blocului, pentru a evita copleșirea Italiei și a altor țări de primă intrare.
Miercuri, Faeser a anunțat controale la granița cu Polonia și Republica Cehă, după ce Germania a înregistrat o creștere de aproape 80% a cererilor de azil până în prezent în acest an, ceea ce reprezintă o preocupare pentru coaliția de guvernare de centru-stânga care se confruntă cu o provocare din partea extremei drepte în alegerile locale din Bavaria de luna viitoare.
Astfel de controale în interiorul a ceea ce ar trebui să fie în mod normal zona de liberă circulație a UE (Schengen) evidențiază modul în care dificultățile în gestionarea celor care fug de războaie și sărăcie în Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud pun la încercare cooperarea în interiorul blocului.
UE a promovat politici anti-imigrație mai dure de când peste un milion de persoane au ajuns pe țărmurile sale sudice în 2015, luând Uniunea prin surprindere și copleșind capacitățile unor țări precum Italia.
De atunci, guvernele celor 27 de state membre s-au străduit să revizuiască normele UE în materie de azil și migrație – inclusiv „mecanismul de criză” – mai ales pentru că doresc să pară că dețin controlul în fața alegătorilor lor înainte de alegerile europene din 2024.
Cei mai mulți migranți de după 2015, Italia este copleșită
Peste 127.000 de migranţi au sosit în Italia în acest an până acum, număr aproape dublu faţă de perioada similară a anului 2022. Luna aceasta, într-o singură zi, au debarcat 120 de bărci cu 6.000 de oameni.
Şefa guvernului italian Giorgia Meloni a vizitat pe 17 septembrie insula Lampedusa alături de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a cerut Bruxellesului să ajute mai mult pentru soluţionarea problemelor implicate de valul masiv de migranţi ilegali ajunşi în sudul Italiei.
Ursula von der Leyen a prezentat atunci pe insula mediteraneană un plan de urgență al UE pentru a ajuta Italia să gestioneze sosirea record a migranților pe teritoriul său.
Guvernul Meloni a decis să ia o serie de măsuri prin care va fi extinsă perioada în care migranţii ilegali pot fi ţinuţi în detenţie şi va spori numărul persoanelor repatriate.
Cererile de azil înregistrate în țările Uniunii Europene, Norvegia și Elveția în prima jumătate a anului 2023 au crescut cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat în urmă cu două săptămâni Agenția UE pentru Azil. Aproximativ 519.000 de cereri de azil au fost depuse în aceste 29 de țări între ianuarie și sfârșitul lunii iunie, a precizat agenția, estimând că, „pe baza tendințelor actuale, numărul solicitărilor ar putea depăși un milion până la sfârșitul anului”.
Tensiunile sunt destul de mari în cadrul UE. Zilele trecute, Giorgia Meloni i-a scris cancelarului german Olaf Scholz spunându-i că a aflat cu „uimire” de o inițiativă a guvernului german de a finanța ONG-uri pentru migranți, care operează în Marea Mediterană.
Germania se teme că un număr mare de migranți ar putea fi redirecționat către granițele sale de către celelalte țări din UE. Şefa diplomaţiei germane s-a pronunţat împotriva includerii unor aşa-zise reglementări de criză în reforma legislaţiei UE cu privire la migraţie, afirmând că acestea ar permite altor ţări europene să trimită un foarte mare număr de migranţi în Germania.
Franța „nu va primi migranți” de pe insula italiană Lampedusa, a declarat săptămâna trecută ministrul francez de interne Gérald Darmanin, demonstrând „poziția fermă” a guvernului în această chestiune.