La mai puțin de o săptămână înainte de alegerile parlamentare din Moldova, autoritățile au desfășurat cea mai mare operațiune din ultimii ani. Poliția a raportat 250 de percheziții, care au vizat peste o sută de persoane, rezultând în 74 de arestări. Suspecților li s-au confiscat pașapoarte, carduri bancare din alte state, bani, cartele SIM, arme și chiar corturi care ar fi putut fi folosite pentru organizarea de proteste de masă.
Toate acestea nu seamănă cu o anchetă penală obișnuită, ci mai degrabă reflectă un scenariu global de destabilizare coordonat din Moscova. Rusia folosește de mult punctele slabe ale Moldovei — probleme economice, venituri reduse, nivel ridicat de corupție — pentru a prezenta forțele proruse ca „singura alternativă” la actuala guvernare proeuropeană.
Pe 22 septembrie, agenția Bloomberg, citând documente secrete, a raportat că Kremlinul a elaborat încă din primăvară un plan detaliat de interferență în alegerile moldovenești. Scopul său este de a submina șansele partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) și de a elimina de pe scena politică pe președinta Maia Sandu, devenită simbolul cursului european al țării.
Mecanismele de influență sunt clasice pentru operațiunile hibride rusești:
recrutarea cetățenilor moldoveni din străinătate, inclusiv a muncitorilor migranți în Rusia;
finanțarea și organizarea de proteste de masă;
răspândirea dezinformării pe rețelele sociale — de la Telegram la TikTok;
sprijinirea partidelor politice și a mass-media proruse.
Moscova urmărește să creeze o situație în care să nu aibă de pierdut:
în cazul înfrângerii PAS — inițierea de proteste stradale, cererea demisiei lui Sandu și crearea unui vid politic care să fie ocupat de forțele proruse;
în cazul victoriei PAS — discreditarea alegerilor, răspândirea de declarații despre „fraude”, subminarea încrederii în instituții și provocarea unei crize politice.
Importanța acestor alegeri depășește cu mult Chișinăul. Pentru Moldova, care a obținut în 2022 statutul de candidat la aderarea la UE, rezultatul votului va determina cursul geopolitic pentru anii următori.
O victorie a forțelor proeuropene ar însemna continuarea reformelor și integrarea în UE, dar ar impune PAS să formeze o coaliție, deoarece sondajele arată că partidul nu poate obține singur majoritatea. O astfel de fragmentare poate încetini luarea deciziilor și face guvernarea vulnerabilă la sabotajul opoziției.
Succesul partidelor proruse ar fi un semnal de revanșă al Moscovei la granița de sud a Ucrainei și, în același timp, o lovitură pentru poziția UE în regiune. Aceasta ar crea un nou front de război hibrid, ar complica protecția spatelui Ucrainei și ar submina încrederea în reformele europene.
Contextul intern este la fel de important. Sărăcia, corupția și inegalitatea socială generează o profundă dezamăgire în rândul cetățenilor. Partidele proruse exploatează cu măiestrie aceste teme, prezentând guvernarea ca fiind „ineficientă” și „deconectată de la oameni”. Kremlinul mizează pe această nemulțumire, alimentând-o prin campanii informaționale și finanțarea directă a forțelor politice loiale.
28 septembrie va fi o zi decisivă nu doar pentru Moldova. Este un test și pentru Uniunea Europeană: poate aceasta să-și protejeze partenerii de interferența Kremlinului sau va permite ca încă o țară din regiune să devină ostatic al „lumea rusă”?
Rusia consideră Moldova ca o verigă slabă prin care poate deschide o nouă direcție de destabilizare și presiune asupra Ucrainei. Prin urmare, rezultatul acestor alegeri va avea consecințe strategice pentru întreaga regiune.
Viitorul Moldovei nu este doar o chestiune de politică internă. Este o alegere civilizațională: Europa sau o nouă dependență de Moscova. Și această alegere va fi făcută în câteva zile.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://moldova1.md/p/47660/retrospectiva—alegeri-la-28-septembrie-r-moldova-intre-amenintarile-kremlinului-sprijinul-occidentului-si-lectiile-foametei)