Puține evenimente stârnesc o atmosferă politică la fel de tensionată și polarizează societatea precum alegerile, fie ele prezidențiale sau parlamentare. Un exemplu recent și elocvent este climatul din Statele Unite înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Într-un astfel de context, poporul își alege liderul, conferindu-i o putere cu o semnificație aproape sacră, deoarece aceasta emană din voința cetățenilor. În Moldova, la sfârșitul lunii septembrie 2025, urmează alegeri parlamentare cruciale, care vor determina nu doar componența legislativului, ci și direcția viitorului țării: continuarea integrării europene sau o revenire la un trecut marcat de influența Moscovei.
Miza alegerilor: responsabilitate sau impunitate
Alegerile din 2025 plasează Moldova în fața unei dileme fundamentale: va continua parcursul pro-european, bazat pe reforme și responsabilitate, sau va aluneca înapoi spre un model de guvernare influențat de interese externe? În contextul luptelor politice intense, principalele forțe politice implicate în cursa electorală se împart în două tabere opuse, fiecare cu o viziune radical diferită asupra viitorului țării.
Pe de o parte, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președintele parlamentului, Igor Grosu, și susținut de premierul Dorin Recean, reprezintă forța pro-europeană dominantă. PAS promovează integrarea în Uniunea Europeană până în 2030, punând accent pe combaterea corupției, dezvoltarea economiei de piață, sprijinirea antreprenoriatului, extinderea programelor sociale și modernizarea infrastructurii. Reușitele PAS în implementarea reformelor sunt vizibile, iar angajamentul său față de responsabilitate demonstrează că puterea este privită ca o datorie față de cetățeni, nu ca un privilegiu.
Pe de altă parte, opoziția este reprezentată de două blocuri politice: „Platforma pentru Moldova”, condusă de fostul președinte Igor Dodon, și „Alternativa”, al cărei lider este primarul Chișinăului, Ion Ceban. Deși par diferite la prima vedere, aceste blocuri sunt unite de dorința de a recâștiga puterea pierdută și de a reinstaura un sistem marcat de opacitate și influență externă. Liderii acestor formațiuni, precum Igor Dodon (Partidul Socialiștilor, PSRM), Irina Vlah („Inima Moldovei”), Vladimir Voronin (Partidul Comuniștilor, PCRM), Vasile Tarlev („Viitorul Moldovei”, PVM), Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, PDCM) și Alexandru Stoianoglo, fost procuror general, au în comun un trecut marcat de scandaluri de corupție, acorduri netransparente și o orientare pro-rusă evidentă.
Forțele pro-ruse și legăturile cu Kremlinul
Igor Dodon, fost președinte al Moldovei (2016-2020) și lider al PSRM, rămâne figura centrală a taberei pro-ruse. În ultimii ani, însă, influența sa a scăzut, atât în țară, cât și în ochii Moscovei. Surse din cercurile diplomatice indică faptul că administrația rusă, sub coordonarea lui Serghei Kirienko, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse, l-a catalogat pe Dodon drept „ineficient politic” și a suspendat finanțările acordate anterior prin canale asociate cu Dmitri Kozak. În prezent, Dodon depinde de capacitatea sa de a convinge Kremlinul că poate fi în continuare un aliat util, ceea ce îl face vulnerabil atât în fața Moscovei, cât și a finanțatorilor locali care așteaptă rezultate electorale.
Irina Vlah, fost bașcan al Găgăuziei, este o altă figură proeminentă a orientării pro-ruse. În timpul mandatului său, Găgăuzia a consolidat legăturile cu organizații rusești, precum „Rossotrudnichestvo”, și a găzduit frecvent reprezentanți ai „Lumii Ruse”. Investigațiile jurnalistice au scos la iveală utilizarea netransparentă a fondurilor publice și favorizarea elitelor locale loiale Kremlinului.
Ion Ceban, primarul Chișinăului și lider al Mișcării Alternativa Națională (MAN), adoptă o retorică aparent moderată, poziționându-se ca o „alternativă” la establishment. Cu toate acestea, analiști și rapoarte, inclusiv din partea Trezoreriei SUA, sugerează că Ceban beneficiază de sprijin financiar din surse rusești, canalizate prin structuri din regiunea transnistreană controlată de Rusia, precum cele asociate omului de afaceri Vladimir Novruzov. Deși Ceban își ambalează discursul în nuanțe neutre, mecanismele de finanțare și influență rămân aceleași.
Blocul „Alternativa” include și alte forțe pro-ruse, precum PDCM condus de Ion Chicu și Alexandru Stoianoglo, care promovează narațiuni similare celor de pe canalele rusești: criza Uniunii Europene, pierderea suveranității, „dictatura occidentală” și necesitatea revenirii la „valorile tradiționale”.
Amenințarea interferenței rusești
Președinta Maia Sandu a avertizat, la sfârșitul lunii iulie 2025, că Rusia pregătește o amplă operațiune de influențare a alegerilor parlamentare din Moldova. Aceasta ar include finanțări ilegale prin criptomonede (estimate la circa 100 de milioane de euro), mituirea alegătorilor, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, falsificarea documentelor și exploatarea rețelelor sociale pentru a promova mesaje anti-europene. Aceste tactici urmăresc să destabilizeze procesul democratic și să favorizeze forțele pro-ruse.
Alegerea Moldovei: viitor european sau trecut sub influență
Alegerile din septembrie 2025 vor decide nu doar cine va conduce parlamentul, ci și dacă Moldova va continua parcursul său european sau va regresa spre un model de guvernare influențat de interese externe. PAS reprezintă o viziune orientată spre reforme, transparență și integrare europeană, în timp ce blocurile „Platforma pentru Moldova” și „Alternativa” promovează o agendă care riscă să readucă țara sub influența Moscovei, subminând suveranitatea și perspectivele de dezvoltare.
Pe măsură ce campania electorală se intensifică, Moldova se află la o răscruce istorică. Alegerea între responsabilitatea față de viitor și tentația revanșei politice va defini nu doar următorii ani, ci și locul țării în peisajul geopolitic european.