Moldova se află în pragul unor alegeri parlamentare cruciale, programate pentru 28 septembrie 2025, care vor determina traiectoria țării pentru următorii ani. Aceste alegeri sunt considerate mai importante decât scrutinul prezidențial din anul precedent, deoarece componența noului parlament va decide dacă Moldova va continua parcursul pro-european, marcat de reforme, sau va cădea sub influența Kremlinului, perpetuând sărăcia și corupția.
Obiectivele Moscovei și strategia hibridă
Rusia înțelege miza acestui vot și depune toate eforturile pentru a împiedica Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), susținut de președinta Maia Sandu, să obțină majoritatea parlamentară. Scopul este clar: modificarea echilibrului politic al țării, limitarea puterilor președintei și aruncarea Moldovei într-o criză politică internă, care ar putea duce la instabilitate socio-economică și regională.
Intervenția Rusiei este complexă și multifațetată, utilizând tactici hibride. În perioada 2024–2025, Moscova și-a intensificat activitatea în spațiul informațional, folosind platforme precum TikTok și Telegram pentru a influența tinerii și electoratul prorusesc, promovând partidele loiale Kremlinului. Aceste canale sunt folosite pentru a răspândi mesaje care încurajează votul pentru formațiuni politice aliniate intereselor rusești.
Finanțarea partidelor: un mecanism cheie
Dincolo de manipularea informațională, Rusia finanțează partide politice din Moldova prin scheme netransparente, susținând campanii electorale, propagandă și activități de lobby. Potrivit serviciilor de informații moldovenești și occidentale, Rusia a alocat zeci de milioane de dolari din 2023 pentru a influența politica moldovenească. Beneficiarii principali sunt forțele prorusești, cum ar fi blocul „Victorie” al oligarhului fugar Ilan Șor, Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. Există, de asemenea, speculații că liderul Mișcării Alternative Naționale (MAN), primarul Chișinăului Ion Ceban, ar beneficia de fonduri rusești, deși acesta încearcă să-și construiască o imagine neutră.
Un exemplu concret al acestor practici a fost descoperit în aprilie 2025, când autoritățile moldovenești au dezvăluit o schemă de finanțare a partidului interzis „Șor” prin intermediul băncii rusești „Promsvyazbank”, aflată sub sancțiuni internaționale. Boturi pe Telegram facilitau instalarea aplicației băncii, iar până în octombrie, poliția a blocat 97 de astfel de boturi. Totuși, peste 138.000 de numere de telefon moldovenești fuseseră înregistrate, iar transferurile financiare au atins 39 de milioane de dolari în doar două luni.
În martie 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost arestată pentru implicare în finanțarea ilegală a structurilor partidului lui Șor între 2019 și 2022. În prezent, ea se află în arest la domiciliu, iar verdictul în cazul său este așteptat în curând.
Diviziuni în tabăra prorusească
Eforturile Rusiei sunt însă complicate de conflictele interne din tabăra prorusească din Moldova, alimentate în mare parte de lupta pentru acces la fondurile Kremlinului. Ilan Șor și Igor Dodon concurează pentru statutul de lider al acestui segment, fiecare dorind să controleze cea mai mare parte a resurselor rusești. Șor dispune de o rețea media influentă și capacitatea de a mobiliza electoratul, în timp ce Dodon beneficiază de o structură de partid consolidată și experiență administrativă. Rivalitatea lor este atât politică, cât și personală.
Un alt conflict notabil este între Vladimir Voronin, liderul veteran al comuniștilor, și Constantin Starîș, un politician prorusesc care aspiră la un rol mai proeminent în Partidul Comuniștilor (PCRM). În paralel, fostul ideolog al socialiștilor, Mark Tkaciuk, este în dispută cu Dodon, acuzându-l de corupție, în timp ce Dodon îl etichetează ca agent al serviciilor occidentale. Aceste dispute generează un val de compromat și acuzații reciproce.
Conflictele se extind și între partide. Blocul „Victorie” al lui Șor, exclus de la alegeri, încearcă să slăbească alte formațiuni prorusești, văzându-le ca rivale pentru resursele rusești. Diferențele generaționale amplifică tensiunile: comuniștii și socialiștii reprezintă elitele vechi, în timp ce susținătorii lui Șor sunt tineri ambițioși, dar mai puțin cunoscuți.
Aceste forțe concurează pentru același electorat: persoane în vârstă, săraci, nostalgici după era sovietică și nemulțumiți de situația actuală. Deși folosesc o retorică similară, fiecare încearcă să se diferențieze prin accente specifice sau critici la adresa concurenților.
Alegerea Moldovei: Europa sau Rusia?
Moldova se confruntă cu o decizie crucială: fie continuă drumul spre Europa, bazat pe reforme și stat de drept, fie revine sub influența Rusiei, marcată de populism, corupție și instabilitate. Kremlinul face tot posibilul pentru a împinge țara spre a doua cale, transformând-o într-o „zonă gri” pe harta Europei, caracterizată de tensiuni constante și conflicte.
Deși beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, Moldova se confruntă cu provocări economice semnificative, care alimentează dezbaterile publice și oferă opoziției teren fertil pentru critici. Totuși, țara are șansa de a avansa pe calea europeană, iar alegerile din 2025 nu reprezintă doar o schimbare de putere, ci o alegere definitorie pentru viitorul Moldovei.