Săptămâna aceasta a avut loc una dintre cele mai importante comunicări pentru oprirea acțiunilor militare pe teritoriul Ucrainei. Președintele SUA, Donald Trump, a discutat cu dictatorul rus Vladimir Putin despre un posibil armistițiu în războiul împotriva Ucrainei. Aceasta este a doua conversație oficială prin telefon între liderii Rusiei și SUA de când Trump a preluat din nou funcția de președinte pe 20 ianuarie. Discuția a durat mai mult de o oră și jumătate.
Putin i-a declarat lui Trump că este dispus să colaboreze pentru găsirea unor soluții de pace în Ucraina și a susținut ideea liderului american de a opri reciproc loviturile asupra infrastructurii energetice pentru o perioadă de 30 de zile, dând o comandă în acest sens forțelor armate ruse. De asemenea, a anunțat că pe 19 martie va avea loc un schimb de prizonieri în formatul 175 la 175.
În declarația oficială a Kremlinului se menționează că părțile au convenit să „continue eforturile pentru soluționarea războiului din Ucraina” și, în acest scop, vor crea grupuri de experți din partea Rusiei și a SUA.
Declarația Casei Albe a fost însă mult mai scurtă. Deși purtătorul de cuvânt al președintelui SUA, Dan Scavino, a afirmat în timpul conversației că „merge bine”, comentariul final al administrației americane despre războiul din Ucraina s-a rezumat la doar două paragrafe.
Într-unul dintre acestea se precizează: „Liderii au fost de acord că drumul spre pace începe cu oprirea focului asupra infrastructurii energetice și cu negocieri tehnice privind încetarea luptelor în Marea Neagră, oprirea totală a focului și stabilirea unei păci durabile. Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu.”
La scurt timp după aceea, Donald Trump a caracterizat din nou interacțiunile sale cu Putin ca fiind „foarte bune și productive” pe rețeaua sa de socializare, Truth Social. El a susținut că a ajuns la un acord cu liderul rus privind încetarea imediată a atacurilor asupra infrastructurii energetice, „cu înțelegerea că vom lucra rapid la oprirea completă a focului.”
Este real „ordinul lui Putin” de a opri focul sau este o nouă capcană diplomatică?
La prima vedere, declarația privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii pare un progres semnificativ în procesul de negociere. Însă rămâne întrebarea: va respecta Kremlinul această promisiune sau este doar o altă manevră diplomatică?
Din păcate, comunitatea internațională a asistat din nou la modul în care Donald Trump permite lui Putin să manipuleze situația. În ciuda declarațiilor publice, Rusia continuă să atace infrastructura civilă a Ucrainei. În noaptea de 18 martie, armata rusă a lansat 137 de drone kamikaze și alte drone de diversiune asupra Ucrainei. În urma atacurilor, au fost lovite regiunile Harkov, Sumî, Poltava, Dnipropetrovsk și Cerkasî, iar un obiectiv energetic din Sloviansk a fost grav avariat.
Tocmai din acest motiv, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, deși Kievul susține inițiativa președinților SUA și Rusiei, Ucraina nu va renunța niciodată la dreptul de a răspunde atacurilor. Acest lucru este esențial pentru a limita agresorul și a preveni atacuri de amploare.
Renunțarea la loviturile de răspuns ar pune Ucraina într-o poziție extrem de vulnerabilă. Comunitatea internațională înțelege că atacurile Rusiei au caracter terorist și sunt menite să creeze o catastrofă umanitară.
Capacitatea de apărare oferă Ucrainei nu doar posibilitatea de a-și reconstrui infrastructura distrusă, ci și de a-și îmbunătăți metodele de protecție împotriva atacurilor rusești. Dacă Ucraina ar crede în „oferta lui Putin” și ar renunța la dreptul de a riposta, securitatea sa energetică – un element-cheie al apărării naționale – ar fi serios compromisă.
Moscova nu vrea pace, ci doar avantaje tactice
Este clar că Moscova nu urmărește o încetare reală a luptelor. Dimpotrivă, această conversație a demonstrat că dictatorul rus continuă să folosească armistițiile temporare ca pe un instrument pentru a obține concesii preliminare înainte de începerea negocierilor oficiale.
În timpul discuției cu Trump, Putin a formulat o serie de condiții pentru un armistițiu „necondiționat.” Printre cerințele principale se numără oprirea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei și suspendarea mobilizării. Aceste solicitări sunt nu doar imposibil de acceptat, ci sunt și menite să destabilizeze Ucraina din interior. Kremlinul speră că oprirea mobilizării va provoca proteste în rândul populației, în special în rândul bărbaților eligibili pentru recrutare.
De asemenea, președintele rus a reiterat amenințarea cu extinderea NATO spre est și a cerut ca Ucraina să rămână într-un statut neutru.
Donald Trump, ca negociator experimentat, ar trebui să reacționeze ferm la aceste manipulări și să nu permită Kremlinului să repete scenariul acordurilor de la Minsk. Rusia a folosit acele tratate pentru a-și regrupa forțele, a testa noi modele de armament și a-și mări efectivele militare.
Dacă istoria se repetă, existența Ucrainei și pacea pe continentul european vor fi puse în pericol.
Imagine: Donald Trump și Vladimir Putin, sursa