Operațiunea militară ucraineană din regiunea Kursk, lansată în urmă cu o săptămână, a atras o atenție considerabilă din partea comunității internaționale. Ea a devenit nu numai o dovadă a curajului și determinării forțelor armate ucrainene, ci și un semnal pentru partenerii occidentali cu privire la necesitatea de a oferi Ucrainei posibilitatea de a utiliza arme cu rază lungă de acțiune pentru a-și apăra teritoriul.
Până în prezent, Ucraina controlează aproximativ 1 000 de kilometri pătrați din regiunea Kursk, o realizare importantă în contextul războiului ruso-ucrainean neprovocat la scară largă, aflat acum în al treilea an. Această operațiune, menită să neutralizeze amenințările militare din partea Rusiei, demonstrează înalta capacitate de luptă a forțelor ucrainene și capacitatea acestora de a desfășura cu succes operațiuni ofensive pe teritoriul agresorului.
Senatorul republican american Lindsey Graham a calificat operațiunea drept “îndrăzneață, strălucitoare și pur și simplu frumoasă”, îndemnând administrația Joe Biden să ofere Ucrainei toată asistența de care are nevoie pentru a câștiga războiul. Germania și-a exprimat, de asemenea, sprijinul, afirmând că armele predate Ucrainei ar putea fi utilizate la discreția trupelor ucrainene, inclusiv pe teritoriul Rusiei.
De la începutul verii 2024, Rusia a efectuat peste 2 000 de atacuri asupra Ucrainei din regiunea Kursk, folosind lansatoare multiple de rachete, artilerie, drone și rachete. Aceste atacuri au provocat daune semnificative infrastructurii ucrainene și au pus în pericol viețile civililor.
Din nefericire, Ucraina nu dispune încă de capacități suficiente pentru a-și proteja cetățenii de această teroare rusească cu lovituri cu rază lungă de acțiune. În prezent, forțele armate ucrainene sunt nevoite să desfășoare operațiuni în regiunile de frontieră pentru a neutraliza amenințările. Cu toate acestea, pentru a pune capăt cu succes conflictului, Ucraina are nevoie de arme moderne cu rază lungă de acțiune care să îi permită să lovească instalații militare cheie de pe teritoriul Rusiei, inclusiv aerodromuri, baze și depozite.
De exemplu, la 12 august, Germania a luat deja măsuri pentru a sprijini Ucraina, permițându-i să utilizeze armele transferate la discreția sa, ceea ce include posibilitatea de a lupta pe teritoriul rus. Purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării, Arno Kollatz, a menționat că Ucraina este obligată să respecte dreptul internațional, dar are dreptul la autoapărare, inclusiv la acțiuni pe teritoriul agresorului.
Cu toate acestea, utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune împotriva instalațiilor militare de pe teritoriul Rusiei este încă o chestiune de politică internațională. Ucraina continuă să aștepte decizii adecvate din partea partenerilor săi, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Belgia, România și o serie de alte țări, pentru a putea respinge eficient agresiunea și a-și proteja cetățenii.
Cum să nu amintim recentele cuvinte ale președintelui României, Klaus Iohannis, potrivit cărora țările NATO au furnizat doar jumătate din asistența pe care au promis că o vor transfera Ucrainei pentru apărarea împotriva agresorilor ruși. “În ceea ce privește asistența pe care o acordăm cu toții Ucrainei, cred că e momentul să fim realiști, am oferit cam jumătate din ceea ce am promis. Și asta nu este suficient. Dacă vrem ca Ucraina să câștige, trebuie să ajutăm mai mult”, a subliniat președintele. Cu toate acestea, în ciuda unor semnale pozitive, decizia rămâne “nepopulară” în rândul unui număr de țări.
De exemplu, SUA și alți aliați au autorizat lovituri asupra unor ținte din apropierea frontierei ucrainene, dar nu și în interiorul teritoriului rus. Unele țări, precum Regatul Unit, și-au exprimat sprijinul pentru capacitatea Ucrainei de a utiliza armele pe care le-au furnizat pentru astfel de lovituri. Cu toate acestea, nu este o decizie acceptată pe scară largă, iar o serie de țări nu și-au exprimat încă sprijinul fără echivoc pentru utilizarea armelor lor pentru a lovi obiective militare ruse pe teritoriul Rusiei.
Polonia sprijină ferm ridicarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune, subliniind dreptul la autoapărare în temeiul dreptului internațional. Alte țări care iau în considerare o astfel de posibilitate includ Canada, Suedia, Finlanda și statele baltice. Astfel, deși există anumite țări care nu se opun utilizării armelor lor pentru a lovi obiective militare rusești, problema rămâne controversată și necesită discuții și decizii internaționale suplimentare.
Operațiunea Ucrainei din regiunea Kursk a reușit, de asemenea, să expună slăbiciunile mașinăriei militare ruse. Serviciile secrete ruse s-au dovedit incapabile să împiedice lunile de pregătire pentru această operațiune de amploare. În plus, armata rusă a fost incapabilă să își apere eficient propriile frontiere, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea sa de luptă și pregătirea pentru un conflict prelungit.
Astfel, operațiunea încununată de succes a Ucrainei în regiunea Kursk a reprezentat un pas important către asigurarea securității țării și a cetățenilor săi. Comunitatea internațională ar trebui să continue să își consolideze sprijinul pentru Ucraina prin furnizarea armelor necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse. Cu cât se iau mai repede decizii privind furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune și utilizarea acestora împotriva instalațiilor militare rusești, cu atât mai repede Ucraina va putea obține o pace justă. Această pace va fi justă și cuprinzătoare nu numai pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă și comunitatea internațională, contribuind la securitatea și stabilitatea globală.